Recent, domnul Mircea Ţicleanu, cercetător ştiinţific al Institutului Geologic al României (IGR), a fost eliberat din funcţie în mod abuziv din poziţia de director ştiinţific şi şef al structurii de securitate a IGR, fără motiv, dar, în fapt, ca o consecinţă tardivă, pentru publicarea unei lucrări ştiinţifice (în colaborare) despre gazele de şist, cu care a participat în iunie 2014 la o conferinţă internaţională de ecologie şi protecţia mediului.
Lucrarea ştiinţifică, intitulată: EXPLOATAREA GAZELOR DE ŞIST PRIN FRACTURARE HIDRAULICĂ – O METODĂ CU POSIBILE EFECTE CATASTROFALE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG, are trei autori (dr. Mircea Ţicleanu, Radu Nicolescu şi dr. Adriana Ion) de la IGR şi a fost publicată (în limba engleză) în volumul conferinţei (Conference Proceedings), vol. 1, Ecology & Environmental Protection, SGEM 2014, Albena, Bulgaria.
Concluzia lucrării ştiinţifice este: “Exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică de mare volum este neîndoielnic o formă agresivă de intervenţie antropicăasupra mediului geologic care poate avea urmări grave sau chiar catastrofale mai ales pe termen mediu sau lung.” (“Shale gas exploitation by hydraulic fracturing technology is an aggressive anthropic action on the geologic environment with severe, even catastrophic consequences in the more or less distant future.”) (prezentăm în Anexă lucrarea în limba română).
Agresiunea asupra conducerii IGR a început încă din iulie 2014, printr-o scrisoare deschisă adresată Directorului General (şi preşedinte al Consiliului de Administraţie) al IGR de la acea vreme, domnul Marcel Mărunţiu, prin care se urmărea evident îndepărtarea din funcţie a domnului Ţicleanu. După ce Directorul General Mărunţiu a ignorat practic, din motive întemeiate (colportare de informaţii false), demersul perfid al acelui înscris, au început presiunile în acelaşi sens asupra preşedintelui Consiliului Ştiinţific, domnul Gabriel Bindea, care nu a luat nici dânsul măsuri. “Nu se puteau lua măsuri, deoarece era vorba de o lucrare ştiinţifică de autor”, spune domnul Ţicleanu.
În final, preşedintele Consiliului Ştiinţific al IGR a fost înlocuit din funcţie, abuziv, în noiembrie 2014, iar Directorul General al IGR – care atinsese vârsta pensionării – a fost şi el înlocuit din funcţie pe 6 ianuarie 2015. Prin Ordinul MECS din 03.04.2015, în funcţia de Director General (şi preşedinte CA) a fost numită doamna Simona Mălureanu, adusă de la ANCSI, după o perioadă de trei luni în care institutul a fost condus de domnul Laurenţiu Asimopolos, geofizician din cadrul IGR.
Iar noul Director General, doamna Mălureanu, a decis rapid, fără să motiveze, ca “Începând cu data de 08.04.2015, domnul Ţicleanu Mircea se eliberează (adica este eliberat, n.n.) din funcţia de Director Ştiinţific şi revine pe funcţia de cercetător ştiinţific gr.I la Departamentul Geologie Regională – Colectivul Hărţi Geotematice…. ” .
Amintim că în octombrie 2013, Directorul General al IGR de la acea vreme, domnul Ştefan Marincea, a fost demis abuziv, prin fax, la trei zile după ce, în Comisia Roşia Montană a Parlamentului României, a demonstrat că proiectul Roşia Montană se bazează pe un aviz geologic fals, că există falii în zona iazului de decantare proiectat de RMGC în valea Cornei. Domnul Marincea este în proces de atunci cu RMGC. Domnul Ţicleanu, care se numără printre foarte puţinii specialişti din IGR care pot să elaboreze singuri harta geologică a zonei iazului la nivelul de detaliere cerut, acuză demiterea sa abuzivă şi legat de acest proiect şi se află din 13 aprilie în grevă japoneză, declanşată iniţial de faptul că „specialiştii din IGR s-au trezit brusc că trebuie să suporte salariile unui desant alcătuit din patru nespecialişti, care pe deasupra s-au pus pe tăiat şi spînzurat mai ceva ca în propria lor casă, împărţind funcţii în dreapta şi în stânga. ”
„ Lucrurile sunt foarte grave. Se prevede ca dacă mai apar probleme de genul celor de la Roşia Montană sau de genul gazelor de şist să existe o „botniţă” foarte bine aplicată institutului.“ spune domnul Ţicleanu. „ A fost o mutare prin care şi-au bătut joc de instituţie şi de experţii noştri. Eu şi ceilalţi colegi din conducere am fost înlocuiţi de persoane fără pregătire profesională adecvată şi fără experienţă administrativă corespunzătoare. Este o catastrofă şi un atac de neimaginat la adresa instituţiei, prin care s-a dorit anihilarea Institutului Geologic.”
Să mai spunem că în cadrul schimbărilor recente în conducerea IGR (fără concurs !!!), a fost adus şi numit purtător de cuvânt al IGR domnul Nicolae Ulieru, fost purtător de cuvânt al SRI, asta ca să ni se sugereze probabil cine semnează tabloul.
Mai amintim că:
IGR (Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei) (www.igr.ro) funcţionează în coordonarea ANCSI. Iar ANCSI (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare) este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS), prin care acesta îşi realizează atribuţiile în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării. ANCSI este instituţie publică, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul MECS.
Prin legile postdecembriste ale minelor si petrolului, taie şi spânzură în domeniu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), înfiinţată în 1995, în subordinea Primului Ministru; ANRM este autoritatea competentă pentru gestionarea resurselor naturale; ea emite licenţe de explorare sau de exploatare şi acorduri petroliere – şi tot ea şi controlează! Mai are rol foarte mic Ministerul Economiei şi Comerţului. IGR nu are niciun rol.
Prin celebra lege a minelor din 1924, se ocupau de mine Institutul Geologic al României, Consiliul Superior de mine (alcătuit din 17 membri (Art. 148): „ Doi magistraţi dintre cari unul dela înalta Curte de casaţie, iar celălalt dela Curtea de apel din Bucureşti. Directorul Institutului Geologic al României .Doi membri ai Parlamentului, un deputat şi un senator, aleşi de fiecare adunare pe toată durata legislaturii. Un delegat al consiliului superior de control şi îndrumarea întreprinderilor comercializate ale Statului.Un inginer delegat de consiliul superior al energiei. Un membru din consiliul Societăţii Naţionale de credit industrial, delegat de acest consiliu. Un inginer de mine şi patru jurişti numiţi de ministru. Patru ingineri specialişti din principalele categorii ale industriei miniere şi industriilor conexe, câte unul pentru: a) cărbuni; b) petrol şi gaze; c) mine metalifere, cariere şi ape minerale; d) siderurgia şi metalurgia în genere.”) şi Ministerul Economiei şi Comerţului. Corupţia era astfel imposibilă.
În concluzie:
Apreciem ca revoltătoare schimbările abuzive exercitate la nivelul conducerii IGR pentru opiniile ştiinţifice exprimate. Se încalcă astfel Art.1, alin. (1) din Legea nr. 319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare legat de „asigurarea libertăţii demersurilor ştiinţifice”:
Art. 1. (1) „Statutul personalului de cercetare-dezvoltare constituie cadrul prin care se promovează formarea continuă, dezvoltarea şi motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competenţei şi eticii profesionale în activităţile de cercetare-dezvoltare, a libertăţii demersurilor ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin. ”
Este inadmisibil că statul român (ANRM) ia de bune rapoartele companiilor interesate în exploatarea resurselor naturale ale României, fără a le compara cu rapoarte ale unor experţi independenţi, cum sunt cei de la IGR.
Cui servesc toate aceste manevre? În nici un caz interesului naţional!
Dr. Afrodita Iorgulescu
27 aprilie 2015
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.