„Practică nelegală, de sorginte bolșevică” la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj

Senatorul Valer Marian acuză practici nelegale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cerându-i ministrului Justiției Raluca Prună, într-o interpelare, să dispună verificări la acest Parchet.

Iată textul interpelării:

La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a apărut în ultimii ani o practică nelegală și îngrijorătoare, de sorginte bolșevică, probabil singulară în țară, de a asimila critici formulate prin reclamații sau memorii, formulate în baza dreptului fundamental de petiționare, ori în articole de presă formulate în baza dreptului fundamental la liberă exprimare, cu infracțiunea de denunțare calomnioasă (denumită inducerea în eroare a organelor judiciare în noul Cod penal). În acest sens o să vă prezint un caz concludent.

După ce initial a adresat un memoriu conducerii Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, înregistrat sub nr. 340/PC/01.10.2010, la care nu a primit răspuns, petentul Ilea Stelian, cu domiciliul în municipiul Cluj Napoca str. Plopilor nr. 63 județul Cluj, a înaintat o petiție Ministerului Administrației și Internelor, în atenția șefului Corpului de Control al Ministrului, care a fost înregistrată sub nr. 110128/17.01.2011, prin care a semnalat anumite fapte de abuz și de corupție ale comisarului șef Pintea Cristian Dan, adjunctul șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, și comisarului șef Mureșan Alexandru, șeful Serviciului Poliție Rutieră din același inspectorat. Corpul de Control al Ministrului Administrației și Internelor a transmis petiția respectivă Serviciului Teritorial Cluj Napoca al Direcției Naționale Anticorupție, unde a format obiectul dosarului penal nr. 112/P/2010. Prin ordonanța emisă în data de 14.11.2011, Serviciul Teritorial Cluj Napoca al Direcției Naționale Anticorupție a dispus, printre altele, neînceperea urmăririi penale împotriva comisarului șef Pintea Cristian Dan sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu motivarea că faptele nu există. Soluția emisă comportă discuții în condițiile în care, potrivit petentului, nu au fost efectuate cercetări corespunzătoare cu privire la aspectele semnalate, procurorul de caz limitându-se la audierea petentului și a comisarului șef Pintea Cristian Dan.

După ce această ordonanță a rămas definitivă, comisarii șefi Pintea Cristian Dan și Mureșan Alexandru au înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca plângeri penale împotriva petentului Ilea Stelian, prin care au solicitat cercetarea acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de denunțare calomnioasă. Deși competența materială aparținea unității de parchet sesizate și nu exista motivația unei cauze complexe, în mod suspect dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, unde a fost înregistrat sub nr. 154/P/2013. Tot în mod suspect, printr-o ordonanță emisă în data de 25.07.2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, în vederea efectuării de cercetări față de petentul Ilea Stelian sub aspectul săvârșirii infracțiunii de denunțare calomnioasă referitor la plângerea formulată de comisarul șef Mureșan Alexandru. Este de reținut că această ordonanță a fost emisă la scurt timp după ce comisarul șef Mureșan Alexandru a fost trimis în judecată într-un alt dosar penal, fapt ce confirma o parte din aspectele sesizate de petentul Ilea Stelian.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a continuat însă cercetările în dosarul nr. 154/P/2013 referitor la plângerea comisarului șef Pintea Cristian Dan, iar prin rechizitoriul emis în data de 30.10.2013 a dispus trimiterea în judecată a petentului Ilea Stelian pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă. Referitor la latura obiectivă a acestei infracțiuni, prin rechizitoriu s-a reținut, în primul rând, că, în cuprinsul sesizării adresate Ministerului Administrației și Internelor, petentul Ilea Stelian a menționat despre ofițerul de poliție Pintea Cristian Dan că „dispune întreruperea sau deschiderea unor dosare penale prin decizii personale în funcție de interesele pe care le are”, „fabrică dosare la comandă”, „s-au făcut presiuni asupra celor care au efectuat expertiza să se dea un rezultat favorabil intereselor domnului Pintea Cristian Dan”, „am făcut o plângere penală pentru abuz în serviciu la Direcția Generală Anticorupție Secția Cluj…. dar la intervențiile comisarului șef Pintea stă și se pune praful pe ea”, „i se dau comenzi de rezolvare de dosare”, „are legături foarte puternice cu lumea interlopă din Cluj, lumea schimburilor de valută combinată cu cămătăria”. În al doilea rând, s-a reținut că printr-un act pe care l-a depus în dosarul Serviciului Teritorial Cluj Napoca al Direcției Naționale Anticorupție nr. 112/P/2010 în data de 28.09.2011, intitulat „completare la plângere penală” (plângere formulată initial împotriva subcomisarului Moiș Lucian), petentul Ilea Stelian a solicitat extinderea cercetărilor față de comisarul șef Pintea Cristian Dan pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru că ar fi coordonat acțiunile polițiștilor și procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca care au ascuns fapte de evaziune fiscală. Sub aspectul laturii subiective, prin rechizitoriu s-a reținut faptul că din cuprinsul ordonanței procurorilor rezultă că, desi a făcut aceste acuzații, petentul Ilea Stelian a declaraat că nu deține dovezi cu privire la comiterea infracțiunii de luare de mită de către comisarul șef Pintea Cristian Dan, ceea ce denotă reau credință a învinuitului și conturează latura subiectivă a infracțiunii de denunțare calomnioasă.

Consider că trimiterea în judecată a petentului Ilea Stelian pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă în condițiile date este neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunite nici latura subiectivă nici latura obiectivă a infracțiunii susmenționate. Sub aspectul laturii subiective, petentul a avut reprezentarea că înaintează o petiție Ministerului Administrației și Internelor, în baza dreptului de petiționare, drept fundamental prevăzut de art. 51 din Constituția României, nu o plângere penală în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală. Petentul s-a adresat în mod justificat și legal Ministerului Administrației și Internelor, ca organ adminsitrativ ierarhic superior Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, după ce această instituție nu i-a răspuns memoriului adresat anterior.

Petentul nu a solicitat prin petiția respectivă tragerea la răspundere penală a polițiștilor vizați ci a informat (termen folosit în partea introductivă a petiției) Ministerul Administrației și Internelor cu privire la anumite fapte de abuz și de corupție ale acestora, așteptând ca acestea să fie verificate de către Corpul de Control al Ministerului Administrației și Internelor și, în urma verificărilor să fie luate, în primul rând, măsuri de natură disciplinară și, dacă se impune, măsuri de natură penală de către acest minister, care a găsit de cuvință să sesizeze organul de urmărire penală competent, respectiv Serviciul Teritorial Cluj Napoca al Direcției Naționale Anticorupție. Sub acest aspect, mai arăt că petentul nu a făcut referire nici în petiție nici în completarea la plângerea sa penală cu privire la comiterea vreunei infracțiuni de luare de mită de către comisarul șef Pintea Cristian Dan, ci a sesizat anumite abuzuri ale acestuia, astfel că s-a reținut în mod greșit reau sa credință și conturarea laturii subiective a infracțiunii de denunțare calomnioasă.
Sub aspectul laturii obiective, petiția nu întrunește condițiile unei plângeri penale, în sensul prevăzut de art. 222 alin. 2 din Codul de procedură penală în vigoare în perioada respectivă, respectiv nu conține descrierea faptelor care formează obiectul plângerii și încadrarea juridică a acestora, și nu indică mijloace de probă. După cum rezultă din petiție și din rechizitoriu, acuzațiile la adresa comisarului șef Pintea Cristian Dan sunt formulate în termeni generali, nefiind prezentate fapte concrete, circumstanțiate ca timp, loc și mod de săvârșire, cum impun dispozițiile legale și practica judiciară în materie cu privire la descrierea unei fapte penale. Pe de altă parte, veridicitatea unora din acuzațiile aduse prin petiție a fost confirmată ulterior prin trimiterea în judecată și condamnarea definitivă a comisarului șef Mureșan Alexandru, prin trimiterea în judecată și condamnarea definitivă a vărului acestuia Mureșan Adrian, prin eliberarea din funcție a comisarului șef Pintea Cristian Dan, precum și prin achitarea definitivă a petentului Ilea Stelian în dosarul instrumentat de subalterni ai comisarului șef Pintea la care acesta a făcut referire în petiție.

Referitor la comisarul șef Pintea Cristian Dan arăt că acesta a intrat în atenția opiniei publice naționale datorită unui scandal declanșat de faptul că, timp de 3 ani, l-a șicanat, prin aplicarea de sancțiuni disciplinare nejustificate, trimiterea repetată la teste psihologice sau sesizări anonime la Agenția Națională de Integritate pe agentul de poliție rutieră Todea Sergiu, drept răzbunare pentru faptul că, în cursul anului 2010, acesta a avut curajul să-i aplice legea susnumitului, în perioada în care era adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, oprindu-l în trafic și sancționându-l contravențional pentru că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor, în loc semnalizat corespunzător. Atunci, comisarul șef Pintea l-a acuzat de tupeu, l-a pus să-și ceară scuze și l-a sancționat disciplinar, iar ulterior agentul Todea a fost șicanat și umilit de șefii săi timp de doi ani prin aplicarea altor sancțiuni disciplinare nejustificate, prin trimiterea repetată la testare psihologică și prin sesizări anonime transmise Agenției Naționale de Integritate de pe adresa de e-mail a unei persoane apropiate șefului pe care l-a sancționat. Agentul Todea s-a dovedit nevinovăția, obținând anularea în justiție a tuturor sancțiunilor care i-au fost aplicate, după care scârbit de comportamentul șefilor săi, și-a dat demisia din poliție în cursul lunii august 2013. În urma semnalărilor din presă, care l-a denumit „cel mai curajos polițist din Cluj”, cazul agentului Todea a ajuns în atenția premierului Victor Ponta, care a dispus efectuarea unui control la Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj de către Corpul de Control al primului minsitru, care a concluzionat că acesta a fost nedreptățit de către superiori, iar, în urma acestui control, comisarul șef Pintea Cristian Dan a fost eliberat din funcția de adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj prin dispoziția Inspectoratului General al Poliției Române nr. 5287/11.10.2013.

În concluzie, în niciun caz nu se poate reține inducerea în eroare a organelor judiciare, cum este denumită infracțiunea de denunțare calomnioasă în noul Cod penal, de către petentul Ilea Stelian, din moment ce, pe de o parte, acesta nu s-a adresat unui organ judiciar, ci unui organ administrativ, iar pe de altă parte, petiția sa nu îndeplinește condițiile unei plângeri penale.
Această concluzie este confirmată de hotărârea judecătorească pronunțată în cauză de Judecătoria Cluj Napoca, respectiv de completul de judecată prezidat de judecătorul Buta Lucian, care, prin sentința penală nr. 1615 din 11.11.2015, pronunțată în dosarul nr. 25650/211/2013, a dispus achitarea petentului Ilea Stelian sub aspectul săvârșirii infracțiunii de denunțare calomnioasă, prevăzută de art. 259 alin. 1 din Codul penal întrat în vigoare în 1969, cu motivația că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. În mod just, instanța de fond a reținut că așa-zisele denunțuri penale ce fac obiectul cauzei au constituit răspunsul logic, psihologic și juridic al inculpatului la învinuirile nedrepte (s-ar putea numi și mincinoase), care i-au fost aduse în dosarul penal penal al Judecătoriei Cluj Napoca nr. 25025/211/2011, precum și că simplul fapt al aducerii unor acuzații pentru care reclamantul nu deține dovezi nu este suficient pentru existența infracțiunii de denunțare calomnioasă, tot astfel cum achitarea unui inculpat în temeiul uneia din ipotezele legale de nevinovăție nu conduce la reținerea în sarcina anchetatorului sau/și a procurorului a infracțiunii de abuz în servciu contra intereselor persoanelor.

Menționez că dosarul nr. 25025/211/2011 se află actualmente pe rolul Curții de Apel Cluj, în urma apelului declarat de comisarul șef Pintea Cristian Dan, și că a ajuns în complet de divergență la această instanță. De asemenea, arăt că există suspiciuni că acest dosar i-a fost instrumentat petentului Ilea Stelian în mod arbitrar,datorită relațiilor apropiate dintre comisarul șef Pintea Cristian Dan și procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Magyar Florin.

Pentru considerentele expuse, vă solicit să dispuneți Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să verifice aspectele de nelegalitate semnalate prin prezenta interpelare, urmând să-mi comunicați constatările efectuate și măsurile dispuse.
Solicit răspuns scris și verbal.

Senator
Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.