Preferații lui Dragnea primesc bani de la Shhaideh

Judeţele unde taie şi spânzură baronii PSD Ion Mocioalcă, Dumitru Buzatu, Costică Macaleţi, Aladin Georgescu, apropiatul lui Adrian Duicu, Paul Stănescu şi capii Liviu Dragnea, Olguţa Vasilescu, Mihai Fifor sunt principalele beneficiare ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală II (2014-2022) de 30 de miliarde de lei. Printre aceştia se strecoară şi liberalul Gheorghe Flutur.

PNDL, controlat de Sevil Shhaideh, persoana de încredere a lui Liviu Dragnea, reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din ţară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educaţie, apă – canalizare, energie termică şi electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire şi sport.

Ei sunt fruntaşii

Cea mai mare sumă o va încasa Suceva lui Gheorghe Flutur, 928 milioane de lei până în 2020. Vine apoi Caraş Severin al lui Ion Mocioalcă, cu 883 milioane de lei. Mocioalcă este un pesedist rebel de ultimă oră pentru că subordonaţii săi din PSD-ul local care sunt parlamentari au votat împotriva căderii guvernului Grindeanu. Pe locul trei al sumelor ce vor fi încasate se află Vasluiul lui Dumitru Buzatu. Acesta se vrea un partener pentru Rusia pentru că şi-a programat o particpare la o expoziţie într-unul dintre cele mai mari parcuri etnografice din lume, situat lângă Moscova, unde doreşte să prezinte casele tradiţionale româneşti. Pe locul patru este Teleormanul lui Dragnea, cu 875 milioane de lei, urmat fiind de Mehedinţiul lui Aladin Georgescu, omul de încredere al baronului Adrian Duicu, care are probleme cu justiţia. Acesta din urmă dădea ordine din biroul lui Victor Ponta de la Palatul Victoria, forţându-l pe fostul premier să se mute într-o clădire a Ministerului Apărării. Costică Macaleţi de la Botoşani va primi 847 milioane de lei iar puternicul Paul Stănescu de la Olt 832 milioane de lei. Doljul unde stăpâni sunt Olguţa Vasilescu, Mihai Fifor şi Ion Prioteasa va primi 812 milioane de lei prin PNDL.

Codaşii clasamentului

În coada topului banilor primiţi se află judeţele unde majoritară este populaţia maghiară, Harghita (517 milioane de lei) şi Covasna (392 milioane de lei), şi ultimul pe listă este Ilfovul, cu 374 milioane de lei. Raportul între primul judeţ din topul alocărilor, Suceava, şi ultimul, Ilfov, este de 2,47. În lista publicată de MDRAP apar şi cinci dintre sectoarele Bucureştiului: Sectorul 2 – 27,8 milioane lei, Sectorul 3 – 74,5 milioane lei, Sectorul 4 – 33,8 milioane lei, Sectorul 5 – 19,3 milioane lei şi Sectorul 6 – 10,5 milioane lei. Sectorul 1 nu apare, aşadar, cu proiecte ce vor fi finanţate prin PNDL 2, deşi ministrul Sevil Shhaideh a declarat că, în privinţa Municipiului Bucureşti, s-a decis să fie finanţate „tot ceea ce înseamnă creşe şi grădiniţe”.

Criterii îndoielnice

Ministrul a explicat şi criteriile după care ar fi fost împărţiţi banii, printre ele aflându-se mărimea judeţelor (suprafaţă, număr de unităţi administrativ-teritoriale, populaţie) şi capacitatea financiară (calculată după impozitul pe venituri aferent anului 2016). „Judeţele cele mai sărace, cu populaţia cea mai mare, cu suprafaţa cea mai mare şi cu numărul de unităţi administrativ-teritoriale cele mai multe primesc din PNDL 2 alocarea cea mai mare”, a declarat Sevil Shhaideh. Apoi, în interiorul judeţelor, s-au acordat cu prioritate sumele necesare pentru finanţarea creşelor şi a grădiniţelor, a unităţilor de învăţământ care nu au autorizaţie de funcţionare şi autorizaţie ISU. Shhaideh a mai explicat că au fost depuse peste 13.000 de solicitări (necesarul de finanţare depăşind 67 de miliarde de lei), de către mai mult de 3.000 de beneficiari, motiv pentru care a fost nevoie de „patru luni de corelări, verificări, analize” pentru întocmirea listei finale a obiectivelor care vor fi finanţate. Cele mai mari investiţii plănuite sunt podul peste Someş din Municipiul Satu Mare – 81,3 milioane lei; rezerva de apă a Municipiului Bacău – 31,5 milioane lei; reabilitare străzi Municipiul Alba Iulia – 6,7 milioane lei; reabilitare Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaş (Arad) – 26,9 milioane lei; reabilitare drumuri judeţene Nădab-Seleuş, Sânmartin-Olari-Caporal Alexa, Bârsa-Moneasa (Arad) – 564,1 milioane lei; consolidare şi reabilitare Spital Judeţean de Urgenţă Piteşti – 75,9 milioane lei; construire Spital Orăşenesc Mioveni (Argeş) – 93,6 milioane lei; reabilitare şi Modernizare DJ 764 Beiuş – Roşia – Aştileu – Aleşd (Bihor) – 115,6 milioane lei; consolidare şi modernizare corp A Colegiu Naţional Liviu Rebreanu, municipiul Bistriţa (Bistriţa-Năsăud) – 31,5 milioane lei; modernizare drumuri judeţene Teleorman – 183 milioane lei.

Stadionul de la Alexandria

Un obiectiv controversat este şi construcţia stadionului de 12 milioane de euro de la Alexandria, Teleorman, în condiţiile în care oraşul are o echipă de fotbal de abia în liga a treia. Conform ministrului Shhaideh, construcţia a fost solicitată de Federaţia Română de Fotbal şi de cea de Atletism. “Nu vorbim despre un stadion, ci despre un complex sportiv, care are şi piste de atletism şi altele. Dacă discutăm de iniţirea unui obiectiv de o asemenea anvergură, cu toate că toată lumea se pricepe la fotbal, chiar şi consilierii primului ministru, cei mai în măsură sunt cele două federaţii: Federaţia Română de Fotbal şi cea de Atletism. Mai există în pregătire un alt complex sportiv la Târgovişte. Dezvoltarea echilibrată nu se realizează doar în muncipiile poli de creştere. E timpul să încetăm cu aceste corelări, cu provenineţa liderilor politici din anumite judeţe. Vorbim despre colectivităţi locale, beneficiari direcţi”, a declarat, miercuri, viceprim-ministru Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene. Investiţia în stadionul de la Alexandria este de 55,7 milioane de lei (12,2 milioane de euro), care va fi derulată prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Contribuţia municipalităţii din oraş va fi de doar 1,38 milioane de lei (puţin peste 300.000 de euro), se mai arată într-un proiect de HG. Stadionul va avea o capacitate totală pentru 5.496 spectatori, o suprafaţă construită de 15.795 de mp, iar durate de realizare a investiţiei este de 18 luni.

Soarta PNDL I

Între 2013 şi 2016 au fost executate plăţi în valoare de 5,7 miliarde de lei pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală conceput de liderul PSD, Liviu Dragnea. Cei mai mulţi, 4,4 miliarde de lei, au ajuns la comune. Fondurile gestionate prin PNDL au fost destinate dezvoltării de infrastructură locală, cum ar fi drumuri, alimentare cu apă, staţii de epurare, canalizare, construcţie de baze sportive sau modernizare şi construire de clădiri publice. Deşi fondurile sunt alocate de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), achiziţiile se fac pe plan local, adică de către beneficiari (primării/consilii locale şi consilii judeţene).

PNDL 2 şi cele 30 de miliarde

Din 2017 a început PNDL 2, dar fondurile au crescut la 30 de miliarde de lei, pentru perioada 2017-2020. În Programul de Guvernare PSD sunt prevăzute, prin intermediul Programului Operaţional Regional, 8.25 de miliarde de euro pentru îndeplinirea unor obiective precum: 3.000 de IMM-uri sprijinite pentru construcţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de producţie/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalaţii, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, maşini, inclusiv noi tehnologii; peste 100.000 gospodării reabilitate termic; peste 45 monumente istorice reabilitate; 3 spitale regionale nou construite; 122.000 de elevi, studenţi care vor beneficia de infrastructura educaţională modernizată; peste 5,76 milioane de hectare cadastrate; 2.100 km de drumuri judeţene modernizate pentru 1 milion de cetăţeni; 280 de ambulatorii şi 35 de unităţi de primiri urgenţe reabilitate/modernizate/extinse; peste 270.000 de persoane care vor beneficia de construcţia/reabilitarea/ modernizarea/extinderea/dotarea centrelor comunitare integrate socio-medicale.

Preferatul Negoiţă

Deciziile pentru alocarea fondurilor stau în pixul ministrului Sevil Shhaideh, unul dintre apropiaţii lui Liviu Dragnea, şi mare parte din aceşti bani pot merge spre favoriţii politici. Spre exemplu, în ultimele zile, în plină criză politică, Shhaideh a semnat mai multe contracte de finanţare a 10 proiecte, în valoare de 92,9 milioane de lei, având ca obiectiv creşterea eficienţei energetice pentru 67 de clădiri (3.761 de apartamente) rezidenţiale din sectorul 3 al Capitalei, condus de Robert Negoiţă. Acesta este fratele lui Ionuţ Negoiţă, proprietarul hotelului RIN, acolo unde Liviu Dragnea i-a chemat în zilele de dinaintea moţiunii de cenzură pe parlamentarii PSD. Fondurile provin din Axa POR dedicată tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon (axa prioritară 3) – sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor (prioritatea de investitii 3.1), Operaţiunea A – clădiri rezidenţiale. Beneficiarii direcţi ai investiţiei sunt locuitorii apartamentelor reabilitate, având în vedere că lucrările realizate vor duce la scăderea consumului de energie şi, implicit, la reducerea costurilor cu încălzirea. Beneficiarii indirecţi sunt locuitorii sectorului 3, în general, întrucât reabilitarea termică a blocurilor contribuie la protejarea mediului înconjurător, prin reducerea gazelor cu efect de seră.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.