Ministerul Afacerilor Interne a cheltuit până în prezent 996 de milioane de euro pentru securizarea frontierelor, cea mai mare parte din sumă fiind alocată de la bugetul de stat. Cotidianul.rovă prezintă principalele investiţii făcute de MAI, cu sumele aferente.
Pentru securizarea frontierelor, principala sursă de finanţare a fost în special bugetul de stat, de unde au fost viraţi 656 de milioane de euro, reiese dintr-un document trimis recent la Parlament, cu semnătura ministrului Radu Stroe. Pentru acelaşi obiectiv au fost contractate fonduri europene în sumă totală de 340 de milioane de euro.
În documentul respectiv sunt enumerate principalele investiţii făcute în ultimii ani pentru securizarea frontierelor. Totodată, ministrul Radu Stroe menţionează că „sumele alocate în cadrul procesului de pregătire pentru aderarea la spaţiul Schengen au fost utilizate de Ministerul Afacerilor Interne, în principal, dar şi de celelalte instituţii implicate: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”.
Astfel, aflăm că doar pentru achiziţia de nave de patrulare şi maşini de supraveghere a frontierei au fost alocate 148 milioane de euro. „Refacerea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei (terestre, maritime, aeriene, inclusiv facilităţile aeroportuare) şi a consulatelor” a costat 200 de milioane de euro. Alte 155 milioane de euro au fost investite în echipamente pentru supravegherea şi controlul fronterei, iar 106 milioane de euro, pentru „comunicaţiile destinate supravegheri frontierelor”.
Pentru implementarea Sistemului de Informaţii Schengen – însemnând baza de date comună necesară pentru menţinerea securităţii publice, sprijinirea cooperării poliţieneşti şi judiciare şi gestionarea controlului la frontierele externe – au fost alocate 275 de milioane de euro. Toate aceste investiţii amintite însumează 884 de milioane de euro.
În finalul documentului semnat de ministrul Radu Stroe se precizează că diferenţa de până la 996 de milioane de euro reprezintă „alte cheltuieli care se adaugă efortului depus de România pentru asigurarea sustenabilităţii investiţiilor efectuate”. Printre aceste „alte cheltuieli” de 112 milioane de euro sunt amintite costurile operaţionale anuale şi cheltuielile post-garanţie.
Aderarea României la spaţiul Schengen a fost un obiectiv anunţat de toate guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria după 1 ianuarie 2007. Iar sumele investite pentru îndeplinirea criteriilor de aderare au fost alocate în principal în anii de criză economică.
Actualul ministru de Externe, Titus Corlăţean, declara recent că „criteriile de aderare la spaţiul Schengen au fost îndeplinite integral de România în urmă cu 3 ani de zile”, iar „eforturile noastre în aceşti ani şi în ultimul an au fost îndreptate ca o acţiune de continuitate pentru asigurarea securizării frontierelor la nivelul acestor criterii”.
În cadrul Consiliului JAI din 7 martie 2013, România a obţinut doar „un calendar de reluare a discuţiilor pe această temă” şi speranţa „pentru adoptarea unei decizii de aderare etapizată până la sfârşitul anului 2013”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.