Premiere, festivaluri, drame şi comedii…

“America”, în premieră la Teatrul de Stat maghiar din Cluj

Adaptare scenică de Iva Klestilovă şi Michal Dočekal, după romanul cu omonim al lui Franz Kafka, America este pus în scenă de Michal Dočekal, care va fi prezent şi la Conferiţa de presă de luni 23 noiembrie, alături de András Visky, şi de actorii din distribuţie

“Dedic acest spectacol dramaturgului, poetului şi regizorului Jan Antonín Pitínský, care a împlinit de curând o vârstă rotundă. Felul în care a pus în scenă, la mijlocul anilor ’80, America de Kafka a reprezentat pentru mine o experienţă unică”, a declarat regizorul.

Reputatul istoric literar şi regizor de teatru ceh Jan Grossman citează în eseul său intitulat Kafka şi teatrul un fragment din romanul Procesul:

„Aceasta e legea. – Nu cunosc această lege, protestează furios K. Iar straja răspunde: – Îl auzi, Willem? Recunoaşte că nu ştie legea şi totuşi susţine că nu este vinovat.”

Grossman adaugă: „Kafka este primul poet al lumii moderne automatizate. Automatismul pune în valoare mai mult forma şi mai puţin conţinutul.”

Karl Rossmann, personajul principal al piesei, suntem noi. Noi, cei care am trecut pragul lumii libere acum douăzeci şi cinci de ani, ieşiţi fiind din ţările comuniste, aidoma lui Karl – cu mare entuziasm şi mari aşteptări –, dar am cunoscut curând limitele, labirintul şi primejdiile acestei lumi – adică ale Americii la care am râvnit atât de mult. Astăzi nu mai poate fi evitată întrebarea: oare nu noi înşine ne-am provocat eşecurile şi dezamăgirile pe care le-am trăit în ultimul sfert de secol? Dacă îl citim pe Kafka în acest spirit, ne apropiem mai mult de varianta scenică a romanului.

Suntem martori oculari ai întâlnirii lui Karl Rossmann cu ura naţionalistă, cu nedreptatea socială, cu lumea banilor şi a puterii, a şomerilor şi a celor fără adăpost. La final devine şi el un sclav al lumii noi pentru că maşinăria banilor şi a sexului – întruchipate de cântăreaţa Brunelda – îl înghite şi îl macină şi pe el. În acest punct se confruntă cu respingerea implacabilă a societăţii noastre enunţată de Student: „Renunţă la orice speranţă!”. Calea indicată de Unchiul, care înseamnă pentru Karl în acelaşi timp pedeapsă şi experienţă, se termină în macabrul Teatru Natural din Oklahoma, acest teatru al lumii fiind într-un anumit sens şi o metaforă a Eternităţii.

Sfârşitul romanului rămâne deschis: America poate fi considerată ţara relaţiilor interumane automatizate şi instrumentate (idee formulată de Chaplin cu o fineţe genială în Timpuri noi), dar şi ţara visurilor despre libertatea omului, care, în ciuda tuturor speranţelor şi a decepţiilor, trebuie să se înalţe deasupra orizontului aşa cum un războinic indian de neînfrânt păşeşte mai departe după o luptă pe care poate a pierdut-o.

Decorul: Martin Chocholoušek. Costumele: Zuzana Bambušek. Muzica: Ivan Acher.

În distribuţie: Balázs Bodolai, Miklós Bács, Ferenc Sinkó, Áron Dimény, Csilla Albert, Attila Orbán, Kati Panek, Loránd Váta, Gábor Viola.

Premiera va avea loc vineri, 27 noiembrie, la ora 19.00. Următorul spectacol: sâmbătă 28 noiemnrie la ora 19.00.

“Festivalul Internaţional de Teatru Clasic Arad”, cu poezie, muzică, satire sociale…

Ion Caramitru şi Adrian Naidin în Vorbe, vorbe, vorbe… Foto Lucian Muntean

„Poezia nu poate exista fără muzică. Tăcerea poeziei e muzică” este fraza sub semnul căreia stă spectacolul Vorbe, vorbe, vorbe… – un autentic recital de poezie şi muzică românească susţinut de Ion Caramitru alături de violoncelistul Adrian Naidin.

Este de neegalat modul surprinzător al actorului Ion Caramitru de a apropia spectatorii de poezie, de a-i da poeziei întruchipare scenică, de a-i da înţelesuri la care nu ne-am fi gândit. Tratează vorba când cu duioşie, când cu umor. Tăcerea face şi ea parte din instrumentarul perfect mânuit de actor şi, în momentele de linişte adâncă parcă îţi simţi propriile gânduri. Pe neaşteptate te învăluie minunata voce profundă, aproape şoptită, tandră a lui Adrian Naidin şi un violoncel de o vibraţie dramatică despre care se spune, pe drept cuvânt, că sună ca o orchestră. Un spectacol care ne reaminteşte de rolul şi rostul poeziei în viaţa noastră.

O întâlnire unică între cuvânt şi sunet: Vorbe, vorbe, vorbe…

Sâmbătă, 21 noiembrie, la ora 18.00, la Sala Mare.

Opera cerşetorilor. Foto Biro Marton

Opera cerşetorilor, după textul omonim al lui John Gay, în regia unuia dintre cei mai renumiţi regizori sârbi, Kokan Mladenović, producţie a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, ne readuce în vremurile corupte şi vicioase al societăţii actuale.

Spectacolul este un maraton de forţă al celor 15 actori care abordează cu o „remarcabilă seriozitate şi cu un admirabil profesionalism” mai multe genuri ale artei teatrale, de la dramă la comedie şi de la melodramă siropoasă la cabaret.

O satiră socială, un spectacol-manifest care spune adevăruri dureroase, arată cu degetul către lumea decadentă pe care o privim adesea cu mirare sau cu nepăsare.

Decorul: Marija Kalabić. Costumele: Tatjana Radišić.

Coregrafia: Andreja Kulešević.

În distribuţie: Aszalos Géza, Balázs Attila, Bandi András Zsolt, Borbély B. Emília, Csata Zsolt, Kiss Attila, Lőrincz Rita, Magyari Etelka, Mátyás Zsolt Imre, Molnár Bence, Molnos András Csaba, Kocsárdi Levente, Simó Emese, Tar Mónika, Tokai Andrea.

Sâmbătă, 21 noiembrie, ora 20.30, la Sala Mare.

Beznă de mină. Foto Mihaly Laszlo

Cu ultimul spectacol din Festival – Beznă de mină al Teatrului Naţional din Pécs –, regizorul Bérczes László ne propune o provocare: „Oare reuşim să ne apropiem de bunătate sau măcar să stârnim dorinţa de a face un bine atunci când în jurul nostru şi adânc în noi îşi culege roadele răul?”.

Beznă de mină – o comedie neagră despre viaţa rurală din Transilvania, despre corupţie şi naţionalism – face parte din trilogia contemporană: Flori de mină, Beznă de mină şi Apă de mină, scrisă de Csaba Székely. Trilogia minelor a fost pusă în scenă în România şi Ungaria, toate montările bucurându-se de un real succes.

Teatrul Naţional din Pécs, partener tradiţional al Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, vine la Arad cu un spectacol de teatru social. Un spectacol despre curajul de a privi realitatea drept în faţă, despre puterea tămăduitoare a binelui, despre responsabilitatea de a birui într-o lume marcată de rău.

Scenografia şi costumele: Cziegler Balázs. Muzica: Dresch Mihály.

Distribuţia: Szula László, Nyári Szilvia, Köles Ferenc, Urbán Tibor, Grisnik Petra.

Duminică, 22 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare.

Sâmbătă, 21 noiembrie şi duminică, 22 noiembrie, la orele 22.30, în cadrul Festivalului, sunteţi aşteptaţi la Concertul Blue Monday cu Daniel Ignat şi Andy Roll.

Avanpremieră „Buzunarul cu pâine” de Matei Vişniec, la Teatru TV

Ada Simionică şi Ioan Coman în spectacolul Buzunarul cu pâine

Luni 23 noiembrie, la ora 20.10, la TVR 2, va fi difuzat spectacolul de Teatru TV Buzunarul cu pâine, realizat după piesa lui Matei Vişniec, în regia lui Tudor Chirilă, cu doi actori tineri în distribuţie – Ada Simionică şi Ioan Coman.

Avanpremiera a aut loc miercuri seară, la sediul CREART, Teatrelli, din Piaţa Lahovary. Prin aceast spectacol, Casa de producţie a TVR continuă seria montărilor ce urmăresc valorificarea dramaturgiei contemporane.

La finalul proiecţiei, regizorul a ţinut să mulţumească actorilor care realizează un adevărat tur de forţă dramatic, precum şi echipei. Tudor Chirilă a împărtăşit amănunte despre geneza acestui spectacol la care se gândeşte de cincisprezece ani, în urma unei întâlniri cu dramaturgul. Matei Vişniec i-a povestit atunci, în anul 2000, că textul a pornit de la un fapt real şi anume acela că, făcând naveta ca profesor, a auzit cu adevărat un câine urlând într-o fântână. Realitatea a dominat şi filmările care au fost realizate mai mult noaptea, când se oprea zgomotul şantierelor din vecinătatea locaţiei recuperate – primul sediu al TVR, de pe strada Molière, de unde, în urmă cu aproape şase decenii, a avut loc prima transmisie TV din România.

Coloana sonoră a filmului a beneficiat de prestaţia unui „actor” adiţional, în rolul câinelui invizibil, dar audibil – regizorul Cornel Mihalache, dar şi de un plus de realism: bâzâitul constant şi agasant al unui grup de muşte sâcâitoare, atrase de căldura proiectoarelor, care au devenit parte integrantă din dramaturgie, din sensul subsidiar al piesei.

Parabola câinelui scăpat/azvârlit/căzut în fântână pe care două personaje îl ţin în viaţă zi de zi, fără a reuşi însă să îl scoată din adâncuri, i-a fascinat pe mulţi regizori şi actori. Cei doi, într-o aşteptare beckettiană şi neputinţă a acţiunii de sorginte comunistă, dau ocol fântânii în timp ce timpul se scurge, iar câinele refuză să moară.

Sunteţi invitaţi să urmăriţi această montare în premieră la Teatrul TV, o viziune regizorală inspirată de vremurile „odioasei dictaturi şi a sinistrei sale soţii”, după cum mărturiseşte Tudor Chirilă: „Piesa este o halucinaţie în doi, un vis greu care pare a se perpetua la infinit, fără ieşire, ca o Bandă a lui Moebius ce absoarbe şi înghite existenţe aidoma unei găuri negre a spiritului”.

Matei Vişniec, interzis până în 1989, a fost pus în scenă la Teatrul de Televiziune, în 1990, cu piese Ce facem cu violoncelul?, în regia lui Nicolae Scarlat, redifuzat anul acesta în ianuarie.

Organizator producţie: Sorin Cristea; regia de platou: Traian Radu; sunet: Răzvan Niţescu; postprocesare sunet: Mihnea Ciulei; scenografie decor: Bogdan Brolla; costume: Silvia Porojnicu.

„Asasinul avea scarlatină”, la Clubul Dramaturgilor

Ruxandra Bălaşu joacă în Asasinul avea scarlatină de Denis Dinulescu

Institutul Cultural Român şi Filialele Bucureşti-Poezie şi Bucureşti-Dramaturgie ale Uniunii Scriitorilor din România anunţă deschiderea stagiunii 2015-2016 la Clubul Dramaturgilor.

Luni, 23 noiembrie, la ora 18.00, în Sala Mare a ICR, va avea loc primul spectacol al stagiunii, comedia poliţistă Asasinul avea scarlatină de Denis Dinulescu.

Denis Dinulescu, cunoscut şi ca prozator, autorul cunoscutei piese O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu, scrie o comedie poliţistă cu accente SF. Lectura este realizată şi ca un proiect al Teatrului Coquette. În anul 2015, teatrul independent Coquette şi Editura Tritonic au organizat un concurs de piese poliţiste. Printre laureaţi s-a numărat şi Denis Dinulescu, lectura reprezentând premiul oferit de organizatori.

Din distribuţie vor face parte actorii Ruxandra Bălaşu, Nicu Rotaru şi Florentina Tănase, iar regia va fi semnată de Ingrid Bonţa.

Cu acest prilej se va lansa volumul Scena Crimei 1 (Ed. Tritonic), cuprinzând textele laureate ale concursului de piese poliţiste, semnate de Olga Delia Mateescu (locul I), Horia Gârbea şi Denis Dinulescu. Moderatorii lansării vor fi scriitorii Lucia Verona, preşedinta juriului, şi Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic.

Spectacolul va fi urmat de discuţii moderate de Horia Gârbea, preşedintele Filialei Bucureşti-Poezie a USR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.