Premiere incitante

Teatrul Excelsior a descoperit „Tărâmul vrăjit”!

Anul 2012 începe în forţă la Teatrul „Excelsior” cu premiera pe ţară „Tărâmul vrăjit”. Doar împreună cu trupa teatrului veţi descoperi unde se află „Tărâmul vrăjit”, imaginat de tânăra autoare Carmen Dominte şi pus în scenă de regizorul Mihai Lungeanu. O poveste plină de poezie, fantezie, care o să vă încânte şi o să vă aducă aminte de ţinutul fermecat al copilăriei.

E locul magic, unde visele prind aripi şi orice dorinţă poate fi îndeplinită. Ei bine, „Tărâmul vrăjit” s-a mutat începând din Noul An, la Teatrul Excelsior. O poveste frumoasă, scrisă cu sensibilitate şi emoţie de Carmen Dominte. Veţi descoperi personaje pline de fantezie şi umor. Cu siguranţă, ele vă vor încânta. Cine sunt „năzdrăvanii” aventurieri? Kamir, prinţul fricos, Temak, regele blând şi cam uituc, Brik, vrăjitorul debutant, Mo, păpuşa chinezească, Azia, regina de ceară, şi Afeia, stăpâna fricii. O istorie plină de peripeţii şi neprevăzut, care ne demonstrează că orice frică, orice spaimă poate fi învinsă cu ajutorul iubirii. Când suntem mici, dar şi atunci când creştem, teama de necunoscut ne poate paraliza viaţa. Ei bine, soluţia de a da uitării pentru totdeauna fricile de tot felul este să vă descoperiţi „tărâmul vrăjit” din voi.

Carmen Dominte, o autoare inventivă, îndrăgostită de cuvântul scris, are o mare preţuire pentru actori. Poetă, dramaturg, Carmen Dominte s-a impus în lumea teatrală din 2008, când a câştigat Premiul I la Concursul de Dramaturgie. Acum, ea debutează pe o scenă bucureşteană. Piesa „Tărâmul vrăjit”, o frumoasă poveste pentru copii, şi-a găsit „casa” ideală în Strada Academiei nr. 28, unde visele se transformă în realitate.

Mihai Lungeanu este mereu în căutarea noului, un explorator neobosit al unor teritorii încă necunoscute ale teatrului. De-a lungul anilor a creat zeci şi zeci de spectacole pentru teatrul radiofonic, fiecare dintre aceste piese constituindu-se în mici bijuterii. Premiile şi aprecierile criticii nu l-au ocolit. Dar Mihai Lungeanu a intrat cu succes şi pe teritoriul teatrului pentru adulţi, şi pe cel al teatrului pentru copii. Întâlnirea dintre maestrul Ion Lucian, trupa Teatrului Excelsior şi tânăra autoare Carmen Dominte a fost benefică. Pentru că premiera cu „Tărâmul vrăjit ” este rodul fericit al acestor inspirate colaborări. Scenografa Luana Drăgoescu simte culorile şi spaţiul.

Îndrăzneală, imaginaţie, o personalitate puternică, căreia nu-i plac compromisurile. În schimb, nu poate trăi fără culoare, costume, decoruri, ele sunt viaţa ei. A semnat scenografia multor spectacole, marca ei fiind inconfundabilă. În „Tărâmul vrăjit”, costumele o să vă vrăjească, iar decorurile o să vă încânte. Mălina Andrei este un nume parcă predestinat dansului, caligrafiilor trupului, sensibilităţii şi gândului cu aripi. Mălina s-a apropiat de teatru de foarte multă vreme, lucrând cu regizori foarte importanţi ai scenei româneşti. Probabil că cel mai dificil, dar şi cel mai plăcut lucru pentru un coregraf este să se împartă între dans şi teatru. În „Tărâmul vrăjit”, Mălina Andrei s-a apropiat cu fantezie de personajele scrise de Carmen Dominte. Astfel, actorii au căpătat nu numai replica, costumul, spaţiul de joc, dar şi mişcarea scenică, esenţială pentru ca un spectacol să ajungă la inima spectatorului.

Premiera Teatrului Excelsior vă invită să păşiţi alături de minunaţii actori. Annemary Ziegler, sufletul Păpuşii Mo, s-a născut pentru a urca pe scenă. O actriţă hărăzită pentru teatru. Aproape că nu există spectacol al Teatrului Excelsior în care Annemary să nu capteze întreaga atenţie a copiilor, a părinţilor şi a bunicilor. În premiera „Tărâmul vrăjit”, ea îi dă viaţă păpuşii chinezeşti Mo, o jucărie stricată, care printr-un miracol scapă să fie topită şi… dintr-odată prinde viaţă. „Personajul meu are o evoluţie deosebit de interesantă, reuşind să treacă de la obiect la om şi să-şi îndeplinescă visul, acela de a cânta. Trece prin diferite etape, se confruntă cu diverse stări, emoţie, disperare, dar şi fericire. Cred că jucăriile stricate ar trebui recuperate şi oferite celor ce şi le doresc cu adevărat. În niciun caz aruncate… dacă prind viaţă…s-a gândit cineva…?!”

Robert Radoveneanu, un împărat blând şi înţelept, iubeşte teatrul dinlăuntrul fiinţei sale şi nu ar concepe nicio zi departe de scândura magică a scenei. „Excelsior” este pentru Ioan Robert Radoveneanu, elevul regretatului maestru Ion Cojar, un loc cu suflet, unde întâlnirea cu lumea inocenţei şi a purităţii copilăriei îi dă aripi. Regizorul Mihai Lungeanu l-a ales pentru rolul regelui Temak, un personaj pe care cu siguranţă micii spectatori îl vor îndrăgi. „Regele Temak conduce împărăţia Helionului în pace şi bună înţelegere, însă este îngrijorat din pricina fiului său care este foarte fricos. Călătoria în misteriosul Tărâm Vrăjit îi aduce regelui dovada că fiul său poate fi foarte curajos la nevoie şi că împărăţia Helionului va rămâne pe mâini bune”. Pe Cristian Nicolaie, un vrăjitor simpatic, micuţii spectatori îl cunosc din două dintre cele mai frumoase spectacole ale Teatrului „Excelsior”, care se joacă de ani de zile stârnind aplauzele publicului. Este vorba despre „Măria Sa… Măgarul!”, scris şi regizat de maestrul Ion Lucian, unde-l interpretează pe Vulpoi, şi de basmul „Inimă de piatră”, dramatizat şi regizat tot de maestrul Ion Lucian, unde-i dă viaţă lui Peter Munk. De data aceasta, Cristian Nicolaie are o partitură extrem de importantă, un personaj care va face deliciul publicului. Vrăjitorul debutant este într-un fel „sarea şi piperul” acestei poveşti pline de tâlc. Ion Bechet a venit de puţină vreme în „casa” de la Excelsior. Dar imediat s-a impus prin talent, modestie, tinereţe şi entuziasm. Originar din Chişinău, Ion Bechet s-a format la marea şcoală a profesorilor Mircea Albulescu, Cătălin Naum, Adrian Titieni şi regretatul Dinu Manolache. În piesa scrisă de Carmen Dominte, lui îi revine rolul Prinţului fricos Tamir. O serie de peripeţii îl transformă pe fiul cel sperios al lui Temak într-un veritabil vlăstar cu sânge albastru, pentru care frica reprezintă o amintire îndepărtată. Cum a avut loc această schimbare? „Prinţul Kamir demonstrează încă o dată că binele învinge întotdeauna”.

Mihaela Coveşeanu este plină de energie, temperamentală, mereu cu zâmbetul pe buze. Copiii o iubesc, pentru că simt firescul din interpretările personajelor cărora le-a dat viaţă. Şi în premiera „Tărâmul vrăjit”, Mihaela Coveşeanu îi va cuceri pe cei mici, pentru că o interpretează pe temuta regină de Ceară, Azia. „Este un rol care-mi place foarte mult, pentru că este puternic, dominator; stăpână pe situaţie până într-un anumit punct, Azia, personajul negativ, este egoistă, parşivă şi vrea să fie stăpâna tuturor, dar nu-şi pierde demnitatea nici la final, atunci când, bineînţeles, binele învinge”.
Cosmina Dobrotă, prinţesa fricii, frumoasa actriţă cu ochii verzi de pe meleagurile Galaţiului, a descoperit scena, iar din acea clipă a hotărât că nimic nu o va împiedica să urce pe scândura sacră. Astfel, în 2006, termina cursurile Universităţii Hyperion, la clasa maestrului Ion Lucian. Încă din vremea studenţiei a intrat în trupa Teatrului „Excelsior”, unde o puteţi vedea în piesele „Cocoşelul neascultător”, „Măria Sa… Măgarul!”, o comedie savuroasă scrisă de maestrul Ion Lucian, „Nemaipomenitele aventuri ale lui Nils”, „Vrăjitorul din Oz”. Acum, ea o interpretează pe Afeia, prinţesa fricii.

Spectacolele vor avea loc vineri, 20 ianuarie, ora 18.00 (avanpremiera), sâmbătă, 21 ianuarie, ora 17.30 şi duminică, 22 ianuarie, ora 11.00, iar premiera oficială este programată pentru luni, 23 ianuarie, ora 19.00.

Capra cu trei iezi. Un studiu gastronomic


Teatrul ACT vă invită, miercuri 18 şi joi 19 ianuarie, la premiera spectacolului „Capra cu trei iezi. Un studiu gastronomic” după Ion Creangă, pus în scenă de Alexandru Dabija, cu Emilia Dobrin, Andi Vasluianu, Constantin Drăgănescu, Florin Dobrovici, Mihai Calotă.

Dacă o să aveţi curiozitatea să căutaţi pe net forumurile cu discuţiile tinerelor mame, o să găsiţi – la un moment dat – o dezbatere aprinsă despre „mălăieş în călcăieş”. Este un vers din celebrul cântecel al caprei din povestea lui Ion Creangă. Nimeni nu prea poate să-l explice. Şi copiii continuă să întrebe: „Mamă, ce înseamnă «mălăieş în călcăieş?»”.

„După ce ne-am încercat puterile cu metafizica din Ivan Turbincă în spectacolul «Absolut!», ne avântăm acum în psihologia abisală a cruzimii şi răzbunării din «Capra cu trei iezi», iar studiul pe care îl propunem este în primul rând unul gastronomic, pentru că moartea este, invariabil, însoţită de haleală. Cei ce rămân mănâncă pentru că trăiesc”, explică regizorul Alexandru Dabija.
Şi pentru că tot a fost amintit Ivan Turbincă, spectacolul „Absolut!” este programat şi el vineri 20 şi sâmbătă 21 ianuarie, regizat tot de Alexandru Dabija. După rolurile din „Creatorul de teatru”, „Ultima bandă a lui Krapp”, „Capra sau cine e Sylvia?” şi „Acasă la tata”, Marcel Iureş se întâlneşte în acest spectacol cu Ion Creangă. Pentru multă lume va fi o surpriză.
Marile şcoli de film îşi învaţă scenariştii şi regizorii să povestească. Să spună poveşti. Câţi dintre noi au mai apucat să audă în copilărie poveşti spuse, nu citite?

„Poveştile s-au sfărâmat, s-au făcut praf şi pulbere, s-au risipit în filme, texte de cântece şi telenovele. Polemic şi terapeutic ne încercăm puterile cu periculoasa artă a spunerii unei poveşti. Şi nu una oarecare. E vorba despre o poveste printre personajele căreia se află Dumnezeu, Moartea, Dracul… Oamenii care o să o asculte îşi vor aminti, pentru o vreme, că se poate vorbi despre lucruri mari şi esenţiale fără fasoane, cu umor şi nepăsare”.

Între o poveste plină de haz şi un thriller psihologic

La început de an, Teatrul Naţional din Timişoara îşi evaluează activitatea din 2011, în parametrii schimbărilor realizate. Astfel, iniţiativele sale artistice şi organizatorice au condus la creşterea numărului de premiere (16 în 2011), creşterea numărului de reprezentaţii pe lună (de la 12 la 22), jucate în cele trei săli şi, ca o consecinţă, creşterea numărului de spectatori.
Primul proiect din 2012 se intitulează „M-am hotărât să devin prost”. Spectacolul, dramatizare după romanul de debut al deja celebrului scriitor francez Martin Page, reprezintă debutul unei tinere regizoare pline de fantezie, Antonella Cornici.
Antoine, în vârstă de 25 de ani, un geniu, se simte exclus din lumea contemporană de însăşi inteligenţa lui. Deprimat şi singur, încearcă diferite metode să devină mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneşte pe un drum complet anti-iniţiatic, în efortul de a se integra. Dar orice problemă are şi o soluţie. O poveste plină de haz, „M-am hotărît să devin prost” este, dincolo de aspectul autobiografic propus de autor, o întâlnire fascinantă cu psihicul uman. Distribuţia îi reuneşte pe actorii Călin Stanciu jr., Victor Manovici, Mălina Manovici, Victoria Rusu şi Alina Chelba, scenografia îi aparţine Rodicăi Arghir, iar muzica este semnată de Bobo Burlăceanu (trupa Fără Zahăr). Premiera spectacolului va avea loc vineri, 24 februarie, de la ora 19.00, la Studio 5.

Al doilea spectacol în repetiţii are la bază o piesă care a făcut vâlvă nu doar în mediile artistice, ci şi în cele ştiinţifice, prin relansarea unui subiect care nu şi-a epuizat misterul: întâlnirea de la Copenhaga, din 1941, dintre fizicienii Niels Bohr şi Werner Heisenberg, savanţii care prin studiile lor în domeniul fizicii nucleare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au ţinut pentru o clipă viitorul lumii în palmă. Cu mai multe variante de răspuns posibile, „Copenhaga”, de Michael Frayn, este mai mult decât un text despre istoria fizicii nucleare sau un eseu despre responsabilitatea omului de ştiinţă. „Copenhaga” este o superbă meditaţie asupra incertitudinii ca esenţă a evoluţiei umanităţii, o tandră provocare a logicii de necuprins a universului pe care încercăm să îl descifrăm şi, nu în ultimul rând, un thriller psihologic de excepţie. Piesa a fost distinsă cu Premiul „Tony”, Premiul „New York Drama Critics”, Premiul „Molière”, Premiul „Drama Desk”, Premiul „Evening Standard”… Distribuţia îi reuneşte pe actorii Ramona Dumitrean, Ion Rizea şi Ionuţ Caras. Tânărul regizor Adrian Tamaş semnează montarea spectacolului, scenografia aparţine Alinei Lăţan, iar video design-ul este conceput de Lucian Matei. Premiera va avea loc sâmbătă, 25 februarie, de la ora 19, la Sala 2.

„Un rege Lear evreu”

Scenă din Un rege Lear evreu

O altă premieră a acestei săptămâni are loc joi, 19 ianuarie, la „Teatrul Evreiesc de Stat”. Regizorul Grigore Gonţa semnează, în ajunul zilei sale de naştere, prilej cu care îi spunem „La Mulţi Ani!”, regia spectacolului „Un Rege Lear Evreu”, de Iacob Gordin. Teatrul Evreiesc de Stat valorifică cu această montare un text major al teatrului idiş, mai puţin jucat în perioada din urmă, prezentând piesa care a întemeiat faima de dramaturg a lui Gordin. Scrisă în 1892, „Un Rege Lear Evreu” este o parafrază plină de forţă şi originalitate, un pic îndulcită, după Shakeaspeare, în care Gordin creează nişte roluri complexe şi situaţii pline de dramatism.

Preluând în linii mari trama şi personajele shakespeariene importante (reb David – Lear; Teibele – Cordelia; Sami – bufonul; Iafe – Kent etc.), Gordin le situează într-un mediu evreiesc, mutând totodată şi accentul de pe politica de stat pe mărirea, respectiv decăderea unei familii.

Constantin Dinulescu creează un rol remarcabil în cel al Regelui Lear

Iacob Gordin, contemporan cu Avram Goldfaden, a fost al doilea mare nume în teatrul idiş în faza lui de început. Considerat a fi un reformator al acestui teatru şi cel care a adus pe scena de limbă idiş naturalismul şi realismul, prolificul dramaturg (a scris aproape 80 de piese) s-a născut la jumătatea veacului al XIX-lea la Mirgorod în Ucraina şi a practicat în tinereţe, ca şi alţi colegi ai săi de breaslă, o serie de meserii ce nu reuşeau să-i asigure decât o existenţă precară, lucrând ca ziler la muncile câmpului, ca docher la Odesa, ca ziarist şi învăţător, sau producându-se ca actor în trupe ambulante. Situaţia nestatornică din ţară, ameninţarea pogromurilor şi a poliţiei ţariste l-au determinat să emigreze în America, unde s-a stabilit la New York la începutul anilor 1890. După debutul din 1891 cu „Siberia”, i se va juca un an mai târziu, în 1892, piesa care i-a întemeiat faima de dramaturg: „Der yidisher kenig Lir” (Un rege Lear evreu), care i-a prilejuit totodată marelui actor şi prietenului său Jacob Adler (cel care de altfel îl şi îndemnase să devină autor dramatic) un rol memorabil. Regele Lear pare să fi exercitat asupra lui o fascinaţie cu totul deosebită. Fiindcă în 1898 el se reîntoarce la Shakespeare, pe care-l îndrăgea într-atât, scriind o altă remarcabilă dramă a sa, „Mirale Efros” sau „Di yidishe kenigin Lir” (O regină Lear evreică), care ca şi prima s-a jucat decenii la rând pe scenele teatrelor de limbă idiş. (După cum ştiu spectatorii noştri, această piesă se află, şi ea, în repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat.)
Gordin a fost ceea ce se poate numi un autor preocupat mereu de aspectele mai serioase ale vieţii, valoarea fundamentală pe care o promova în piesele sale fiind aceea de „mentshlekhkeyt” (omenie) înţeleasă ca onestitate şi credinţă faţă de familie şi comunitate. Dacă Gordin, care se adresa unui public intelectual mai elevat şi scria cu o exigenţă ce refuza căderea în facil, le cerea regizorilor şi actorilor să-i respecte textele fără a le aduce modificări şi fără a le „asezona” cu ingredientul unor populare cuplete (aici s-a dovedit poate puţin prea strict). S-a inspirat în numeroase dintre piesele sale din autori aparţinând dramaturgiei universale, Schiller, Grillparzer, Hugo, Tolstoi.

Printre alte piese care au consolidat faima lui Iacob Gordin, şi dintre care unele au fost jucate în decursul anilor şi la „Teatrul Evreiesc de Stat”, mai cităm „Dumnezeu, om şi diavol”, „Pogrom”, „Necunoscutul”, „Hasie, orfana” sau „Sonata Kreutzer”, cunoscută şi sub numele de „Fericirea furată”.

În distribuţie: Constantin Dinulescu, Leonie Waldman Eliad, Nicolae Botezatu, Natalie Ester, Mircea Drîmbăreanu, Geni Brenda, Marius Călugăriţa, Alexandra Fasolă, Darius Daradici.

Viţelul de aur şi mitul îmbogăţirii peste noapte

Viţelul de aur

Duminică 29 ianuarie, ora 19.00, la Sala ArCuB puteţi viziona spectacolul „Viţelul de aur”, după Ilf şi Petrov, în regia lui Eugen Gyemant.
Dramatizarea după una dintre cele mai amuzante cărţi ale secolului XX, „Viţelul de aur”, scrisă de celebrul duo literar Ilf şi Petrov, doi mari maeştri ai comediei, prezintă un episod al aventurilor simpaticului escroc Ostap Bender prin Uniunea Sovietică a anilor ’20. Făcând haz de necaz, Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Feinzilberg, 1897-1937) şi Petrov (pseudonimul lui Evghenii Petrovici Kataev, 1903-1942) au colaborat la o serie de romane, povestiri, foiletoane şi schiţe satirice.
În cele mai valoroase scrieri ale lor, „Douăsprezece scaune” (1928) şi „Viţelul de aur” (1931), scriitorii Ilf şi Petrov critică birocraţia, lăcomia, tradiţiile învechite din Uniunea Sovietică a secolului trecut.

În „Viţelul de aur” aflăm cum a încălcat Panikovski convenţia, despre cei treizeci de fii ai locotenentului Schmidt, despre telegrama fraţilor Karamazov sau despre fiul risipitor care se întoarce acasă. Protagonistul, Ostap Bender, este tipul de personaj cu care putem da nas în nas şi-n vremurile tulburi pe care le traversăm acum. E fascinant cât de mult seamănă între ele epocile de tranziţie. În spaţiul cenuşiu dintre legile vechi şi cele noi se consumă destine fabuloase.

Trei escroci încearcă să pună mâna pe un milion de ruble şi să fugă cu banii la Rio de Janeiro, unde nu-i pune nimeni să construiască socialismul. „Dar nimeni nu ajunge vreodată la Rio de Janeiro, deşi cu toţii visăm asta din copilărie şi ne petrecem vieţile încercând să punem mâna pe milionul de ruble. Toţi ne luptăm să călărim această lume mediocră, nesărată, să-i stoarcem resursele şi să fugim cât vedem cu ochii. Vrem să trăim adevărata viaţă, în adevărata lume, fără să ştim că «străinătatea e un mit». Toţi ne credem Mari Maeştri ai Combinaţiilor şi toţi, toţi fără excepţie, ajungem administratori de bloc”, afirmă regizorul.
O echipă formată din tineri artişti (regizor, scenografi şi actori) îşi dedică toate resursele creative pentru a deschide porţi către o lume a întâmplărilor care te fac să meditezi printre zâmbete. Scenografia le aparţine lui Vladimir Turturică şi Tudor Prodan. Cu: Tudor Aaron Istodor, Cătălin Babliuc, Dan Rădulescu, Lucian Iftime, Smaranda Caragea, Radu Iacoban.

Cină cu prieteni

Vlad Zamfirescu şi Cerasela Iosifescu

La ArCuB, sâmbătă, 4 februarie, are loc premiera „Cină cu prieteni”, de Donald Margulies, în regia lui Claudiu Goga. Scenografia este semnată de Lia Dogaru. Timp de 12 ani, Gabe şi Karen au petrecut vacanţe şi weekend-uri împreună cu Tom şi Beth; s-au invitat reciproc la nenumărate cine, şi-au crescut copiii, şi-au împărtăşit experienţele de viaţă ca nişte adevăraţi prieteni, aşteptându-se „să se îngraşe şi să îmbătrânescă împreună”. Un fapt surprinzător le dă viaţa peste cap. Acesta reprezintă un şoc cu efecte neaşteptate pentru ambele cupluri şi, în egală măsură, un prilej al unor reflecţii despre dragoste şi căsnicie, despre natura relaţiilor umane…

Nadiana Sălăgean şi Marius Cordoş

În rolurile celor patru prieteni joacă: Cerasela Iosifescu, Vlad Zamfirescu, Nadiana Sălăgean, Marius Cordoş.
Născut la 2 septembrie 1954, în Brooklyn – New York, Donald Margulies este dramaturg american şi profesor de Limbă Engleză şi Studii Teatrale la Universitatea Yale. Piesele sale au fost jucate în teatre importante din SUA şi din întreaga lume. I-au apărut până în prezent 7 volume de scrieri. A primit de-a lungul timpului numeroase recunoaşteri şi premii pentru activitatea sa literară. Printre altele este posesorul unui Premiu pentru Literatură al Academiei Americane pentru Litere şi Arte precum şi al unui Sidney Kingley Award (Pentru realizări deosebite în teatru – Categoria Dramaturgie). Margulies este şi autorul a mai multe scenarii de film şi televiziune.

În 2000 a primit Premiul Pulitzer pentru piesa Cină cu prieteni, care a fost ulterior jucată la Paris, Londra, Berlin, Viena, Stockholm, Tokyo, Mumbai, Seul, Tel Aviv şi Istanbul. Tot în 2000, filmul, făcut de HBO după acelaşi text al lui Margulies, a fost nominalizat la Premiile Emmy.

O elegantă poveste cu Micul Prinţ

Lumea Micului Prinţ de la Teatrul Odeon

În săptămâna 16-23 ianuarie, spectacolul cu „Micul prinţ” va avea o reprezentaţie suplimentară vineri, 20 ianuarie, ora 19.30, Sala Studio a Teatrului Odeon.

Scriitor şi pilot francez, Antoine de Saint-Exupery (29 iunie 1900-31 iulie 1944) este celebru pentru „Micul Prinţ” şi cărţile despre aventurile aviatice „Zbor de noapte” şi „Vânt, nisip şi stele”.

Cu toate că nu este punct cu punct autobiografică, mare parte din opera lui Saint-Exupery este inspirată din experienţele sale ca pilot. Cu o singură excepţie: „Micul Prinţ”, o poveste filosofică ce include şi o critică a societăţii şi accentuarea ciudăţeniei lumii adulţilor.

Micul Prinţ

Saint-Exupery a scris „Micul Prinţ” în New York şi Asharoken, din a doua jumătate până la finalul anului 1942. După publicarea cărţii în 1943, acest mic volum a devenit numărul unu în topul celor mai bine vândute cărţi pentru copii.
„Cândva am simţit mare nevoie să montez «Micul Prinţ», nu mai ştiu exact motivele, dar sunt sigură că mă identificam cu cineva din poveste. Şi am tot încercat să transform povestea în teatru, dar nu am reuşit niciodată. Nu de mult timp, o prietenă foarte specială mi-a spus ca Teatrul Odeon este cel mai elegant teatru pe care l-a văzut şi mi-a recomandat să montez aici un spectacol. Am ales «Micul Prinţ» fiindcă este cea mai elegantă poveste pe care o cunosc. «Micul Prinţ» e povestea parabolă a unui om care îşi confesează cu regret singurătatea”, se confesa Carmen Lidia Vidu, regizoarea spectacolului. În rolul Micului Prinţ evoluează Alexandru China Birta. Îi dau replica, în apariţii video, Florin Zamfirescu, Rodica Mandache, Gelu Niţu, Jeanine Stavarache, Mugur Arvunescu, Mircea Constantinescu, Ioan Batinas, Mircea N. Creţu, Laurenţiu Lazăr, Pavel Bartoş, Tudor Breazu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.