Premierul Greciei, Alexis Tsipras, reexaminează oferta făcută în ceasul al doisprezecelea de președintele Comisiei Europene pentru ajungerea la un acord în cazul datoriilor. În cazul acceptării ofertei, guvernul elen trebuie să se grăbească. Totul depinde de o scrisoare pe care Tsipras trebuie să o trimită Angelei Merkel, președintelui Francois Hollande, președintelui Comisiei europene și președintelui Eurogrupului (ministrul olandez de Finanțe) suficient de repede cât aceștia din urmă să poată organiza o reuniune a Eurogrupului in această zi.
Jean-Claude Juncker a lansat o ultimă propunere Greciei în dimineața zilei de marți, în speranța că Atena va accepta și va reuși astfel să nu intre în incapacitate de plată în relația cu FMI, instituție căreia trebuie să-i ramburseze 1,6 miliarde de euro până miercuri, 1 iulie, ora 1 (ora Greciei).
Potrivit BBC, propunerea se referă la o relaxare a condițiilor impuse de creditorii Greciei în ceea ce privește suplimentul acordat de stat pentru pensiile cele mai mici – Ekas, pe care creditorii îl vor desființat până în 2020. Publicația Kathimerini a informat că guvernul elen ”a ascultat cu interes propunerea”, dar a respins-o.
Informații de ultima oră provenind de la surse din guvernul de la Atena arată însă că premierul Tsipras a decis să reexamineze oferta Comisiei Europene și în acest moment au loc consultări ”la cel mai înalt nivel”. Potrivit datelor la care au avut acces jurnaliștii greci, oferta Comisiei presupune ca premierul, în cazul în care o va acceptă, sa trimită o confirmare scrisă a acestui fapt iar apoi să-și schimbe total poziția în raport cu referendumul anunțat pentru 5 iulie. Astfel, Tsipras ar trebui să susțină poziția pro-euro și să ceară electoratului să voteze în favoarea acordurilor negociate cu creditorii.
Simultan cu dezbaterile de la Atena, Comisia Europeana a indicat ca este dispusa sa reevaluze situatia datoriilor Greciei si necesitatile de finantarea ale statului, pentru incheierea unui nou acord. Margaritis Schinas, purtatoare de cuvant a Comisiei a indicat ca vor avea loc discutii pe marginea datoriei Greciei, fara a oferi amanunte. Esa ami adeclarat ca Juncker a a avut o convorbire telefonica cu premierul elen luni, cand i-a lansat oferta, cerandu-i raspuns pana in noaptea de luni spre marti. Se pare ca termenul a fost extins pana in aceasta zi. ”Poarta pentru un acord ramane deschisa, insa timpul se scurge repede”, a spus Schinas.
Kathimerini scrie că șocul produs de decizia Băncii Centrale Europene de a întrerupe accesul Greciei la fondul de lichidități de urgență, urmată imediat de decizia guvernului elen de a introduce măsura controlului capitalului, a fost decisivă în reconsiderarea poziției premierului. Cele două zile de haos în urma limitării la 60 de euro a extragerilor zilnice de numerar, cozile uriașe de la ATM-uri starea de incertitudine în rândul populației și pe piețele financiare i-au făcut pe unii miniștri din guvernul elen să-i ceară premierului schimbarea poziției.
Acordul cu FMI, Comisia Europeana și BCE pe care Atena ar trebui să-l accepte a fost amendat în urma ultimei runde de negocieri cu Grecia. El nu este identic cu acordul pe care premierul dorește să-l supună la vot (varianta din 25 iunie). Varianta modificată ține cont de propunerea Greciai ca TVA-ul pentru industria turismului să rămână la 13%, în loc să fie majorat la 23%.
Dacă oferta va fi accpetată de Tsipras, atunci miniștrii de Finante din zona euro ar putea adopta o declarație în care să arate că angajamentul din 2012 prin care se prelungește data rambursării datoriilor elene, se reduce dobânda și se extinde moratoriul pentru plata dobânzilor să fie implementat în luna octombrie a acestui an.
Termenul limită pentru plata tranșei de 1,6 miliarde de euro catre FMI este însă foarte probail să fie depășit și Grecia va intra în faliment tehnic. Analiștii susțin însă ca acest lucru nu ridică probleme, mai cu seama în condițiile în care negocierile vor fi deblocate și referendumul de pe 5 iulie va avea un deznodământ pozitiv pentru zona euro. Regulamentele FMI oferă oricum Greciei 30 de zile din momentul falimentului tehnic pentru a reveni asupra deciziei. Mai mult, acele trei mari agenții de rating americane au precizat că nu vor considera neplata tranșei către FMI drept faliment.
Miza cu adevărat importantă este rambursarea tranșei de pe 20 iulie către Banca Centrală Europeană. Este vorba despre o sumă dublă față de cea datorată FMI. Practic, cele mai multe dintre vocile avizate susțin că abia la aceasta ultimă dată se poate vorbi despre un deznodământ al actualei crize.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.