Cunoscutul ziar francez „Le Figaro” a publicat, luni, un articol semnat de Arielle Thedrel, specialistă în probleme est-europene, în care se arată că „premierul ungar Viktor Orban nu se teme că se va compromite decorând mai multe personalităţi de extremă-dreapta”. Să recunoaştem, este un fapt care, dacă ar fi fost consemnat în România, ar fi luat foc imediat toată presa, ca să nu mai vorbim despre cea europeană, fie ea de stânga sau chiar de dreapta. În schimb, la Budapesta „se poate”, aşa cum este posibilă şi coaliţia Fidesz – Jobbik (partid de extremă-dreapta), sau acel moment în care, pentru direcţia unui teatru budapestan finanţat de guvern, a candidat şi câştigat un personaj care avea un program nazist sau cum „a mers” acel demnitar care denunţa colegii cu origini evreieşti. Dar să vedem ce scrie „Le Figaro”.
„Criza economică şi frustrările sociale pe care ea le provoacă sunt un noroc pentru extreme, arată ziarul parizian. În Austria, în Finlanda, în Suedia, în Danemarca, în Elveţia, în Belgia, în Grecia, în Italia sau în Franţa, populismul prosperă. Mica Ungarie rezistă mai puţin ca alţii demonilor săi naţionalişti. Primul ei ministru Viktor Orban, un conservator, a decernat, cu ocazia Zilei Naţionale de la 15 martie, mai multe distincţii unor personalităţi mai mult decât controversate. Este cazul lui Ferenc Szaniszlo, jurnalist la televiziunea „Excho TV”. Apropiat de Fidesz, partidul lui Orban, Szaniszlo, care a primit premiul Tancsics, este cunoscut pentru diatribele sale antisemite şi antirome. În 2011, el a fost pedepsit de Autoritatea de Supraveghere a Mass Media întrucât a comparat romii cu „maimuţele”. În semn de protest, circa zece dintre jurnaliştii care au primit acest premiu au renunţat imediat la el. Şeful guvernului ungar a mai decorat un arheolog, Kornel Bakay, cunoscut şi el pentru tezele sale rasiste. Bakay s-a făcut remarcat după ce a acuzat evreii că au organizat comerţul cu sclavi în Evul Mediu. În sfârşit, Janos Petras, celebru cântăreţ de rock, a primit Crucea de aur a Meritului. Petras nu-şi ascunde simpatia pentru partidul de extremă-dreapta Jobbik. El a participat la Marşul Gărzii ungare, organizaţie paramilitară interzisă azi, şi visează cu voce tare că va fi reconstruită Ungaria Mare, cea de dinaintea Primului Război Mondial.
Opozant valoros al comunismului la finele anilor ’80, Viktor Orban s-a reconvertit în campion al suveranismului pur şi dur, care a deranjat partenerii săi europeni, incapabili să juguleze o derivă autoritară calificată drept „preocupantă”. Premierul ungar nu este un extremist, dar, la circa un an de legislative, el nu ezită să se compromită pentru a recuceri terenul pierdut de partidul său în favoarea partidului Jobbik. Extrema-dreaptă ungară are vântul în pupă. Potrivit unui sondaj realizat în februarie, cu 19% intenţii de vot, ea se impune drept a doua forţă politică din ţară, în urma Fidesz (41%). Orban n-a considerat necesar să dezavueze unul dintre apropiaţii săi, editorialistul Zsolt Bayer, atunci când, în urma unui incident sângeros grav dintr-un club de noapte, acesta din urmă a comparat romii cu „animale dăunătoare ce trebuie eradicate”. Dar Orban nu a reacţionat nici când poetul Albert Wass, cântăreţul naţionalismului ungar, ca şi alţi doi autori antisemiţi, între care se află Jozsef Nyiro, membru al unui partid pro-nazist, au fost incluşi în programele şcolare.
Ambiguul premier ungar avansează pe un teren alunecos. Tăcerile sale sunt bombe cu întârziere. Ele ar putea exploda într-un an cu ocazia alegerilor paneuropene. O anchetă de opinie, publicatăă în februarie, dezvăluie că două treimi dintre unguri doresc să fie „revizuită” apartenenţa lor la Uniunea Europeană”, se arată în încheierea articolului publicat luni de influentul ziar francez „Le Figaro”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.