Premiile GOPO 2015 – Oscarul filmului românesc

Nominalizările celei de a 9-a ediţii a Premiilor GOPO

Trei lungmetraje intră anul acesta în cursa pentru trofeul acordat Celui mai bun film, la Gala Premiilor Gopo: un documentar – Al doilea joc (regia Corneliu Porumboiu), şi două filme de ficțiune – Closer to the Moon (regia Nae Caranfil) şi Q.E.D. (regia Andrei Gruzsniczki). Autorii celor trei filme concurează şi la categoria Cea mai bună regie. Nae Caranfil şi Andrei Gruzsniczki sunt nominalizaţi şi la categorie Cel mai bun scenariu, de această dată alături de Oana Maria Cajal şi Nicolae Mărgineanu (pentru lungmetrajul Poarta Albă).

Ofelia Popii, nominalizată pentru Cel mai bun rol feminin în QED

81 de filme româneşti lansate în cinematografe sau în festivaluri în 2014 au fost luate în considerare pentru nominalizările celei de-a noua ediţii a Galei Premiilor Gopo,ce va avea loc pe 30 martie.

Toate cele patru categorii interpretative au cumulat maximul de câte cinci nominalizări. Astfel, la categoria Cea mai bună actriţă în rol principal concurează Vera Farmiga (Closer to the Moon),Victoria Cociaş (O poveste de dragoste, Lindenfeld),Olimpia Melinte(Planşa),Ofelia Popii(Q.E.D.) şi Crina Semciuc(#Selfie).

La categoria Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizate sunt Iulia Ciochină (Love Bus – Cinci poveşti de dragoste din Bucureşti), Monica Ghiuţă (O poveste de dragoste, Lindenfeld), Alina Berzunţeanu (Q.E.D.), Tora Vasilescu (Q.E.D.) şi Alina Chivulescu (#Selfie).

Crina Semciuc şi Răzvan Fodor în #Selfie

În paralel, la categoria Cel mai bun actor într-un rol principal concurează doi actori din Closer to the Moon – Mark Strong şi Harry lloyd, doi din Q.E.D. – Florin Piersic Jr. şi Sorin Leoveanu, şi Serge Riaboukine pentru Cripta.

Tot două nominalizări are filmul Q.E.D. şi la categoria Cel mai bun actor într-un rol secundar – Dorian Boguţă şi Virgil Ogăşanu. Alături de ei, la aceeaşi categorie, au mai fost nominalizaţi Marian Adochiţei (Planşa), Bogdan Nechifor (Poarta Albă)şi Răzvan Vasilescu (#Selfie).

La această ediţie, Q.E.D., cel de-al doilea lungmetraj al luiAndrei Gruzsniczki, a strâns un număr record de 17 nominalizărişi este urmat în clasament de Closer to the Moon cu 12 nominalizări, Poarta Albă cu 6 nominalizări şi O poveste de dragoste, Lindenfeld cu 5 nominalizări.

Florin Piersic jr., nominalizat pentru Cel mai bun actor

Al doilea joc se regăseşte şi pe lista de nominalizări la categoria Cel mai bun film documentar, de această dată concurând pentru statueta Gopo alături de filmele În numele primarului (r. Anca Hirte), Paşaport de Germania (r. Răzvan Georgescu), Toto şi surorile lui (r. Alexander Nanău) şi Un ultim an în 114 minute (r. Daniel Nicolae Djamo).

Cei cinci critici de film din juriul Premiilor GOPO au nominalizat tot cinci titluri şi la categoria Cel mai bun film european: Nymphomaniac: Volume 1 & 2 / Nimfomana Vol. I & II (regia Lars von Trier), La grande bellezza / Marea frumuseţe (regia Paolo Sorrentino), Kraftidioten / În ordinea dispariţiei (regia Hans Petter Moland), Stations of the Cross / Patimile Mariei (regia Dietrich Brüggemann) şi Ida (regia Pawel Pawlikowski).

Premiul pentru filmul românesc cu cel mai mare succes de box-office în 2014 va fi acordat filmulului #Selfie (regia Cristina Iacob), care a înregistrat 102.026 de spectatori şi cele mai mari încasări, 1.147.487 lei.

Closer to the Moon, pelicula lui Nae Caranfil

Nominalizările la toate categoriile Premiilor GOPO au fost stabilite de un juriu de preselecţie alcătuit din regizorul Tudor Cristian Jurgiu, actorul Vlad Ivanov, producătorul Constantin Popescu, directorul de imagine Marius Iacob, scenaristul Alex Baciu, monteurul Mircea Ciocâltei şi criticii de film Mihai Chirilov, Magda Mihăilescu, Iulia Blaga, Florin Barbu şi Ada Maria Ichim.

După anunţul nominalizărilor, peste 450 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor vota pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor din acest an, fie în plic sigilat, prin poştă, fie online, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC Romania, cu care organizatorii Premiilor GOPO au demarat încă din 2011 un parteneriat extrem de important.

Victor Rebengiuc şi Victoria Cociaş în O poveste de dragoste, Lindenfeld

Luni seară – 30 martie, Sala Studio a Teatrului Naţional devine pentru prima oară gazda evenimentului care răsplăteşte, în fiecare an, performanţa din filmul românesc. Prezentatorii Galei din acest an sunt actorii Paul Ipate şi Diana Cavallioti.

Paul Ipate s-a născut pe 17 martie 1985 în Bucureşti şi a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, secţia Actorie. A început să facă teatru chiar din timpul studenţiei, primele sale roluri fiind A fost odată… în Brooklyn, Chiriţa of Bârzoieni şi Ferdinand al VIII-lea Regele Spaniei, toate pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti. În paralel, Paul a început să cocheteze şi cu televiziunea şi cu filmul, primul rol fiind, totodată, şi unul principal – tragicul soldat Costi din cel de-al doilea lungmetraj al lui Radu Muntean, Hârtia va fi albastră (2006). Din filmografia sa fac parte o sumedenie de scurtmetraje precum şi alte patru filme de lungmetraj, toate lansate în marile festivaluri internaţionale de profil şi primite cu laude de către critica de specialitate: California Dreamin’ (Cristian Nemescu, 2007), Portretul luptătorului la tinereţe (Constantin Popescu, 2010), Visul lui Adalbert (Gabriel Achim, 2011) şi, nominalizat în acest an la nu mai puţin de 17 categorii – un record absolut în istoria Premiilor Gopo –, Quod erat demonstrandum (Andrei Gruzsniczki.) Paul Ipate a fost nominalizat la categoria Tânără speranţă la chiar prima ediţie a Premiilor Gopo.

La prezentarea peliculei Quod erat demonstrandum, care a strâns un număr record de nominalizări

Diana Cavallioti s-a născut pe 18 mai 1986 la Galaţi, a studiat la Liceul Dinu Lipatti, a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, secţia Actorie, clasa profesor universitar doctor Florin Zamfirescu şi a făcut un master în Commedia dell’Arte. A debutat în regia lui Lazlo Bocsardi, alături de Sorin Leoveanu, Coca Bloos, Marius Stănescu, Florin Zamfirescu în spectacolul „Hamlet”, la Teatrul Metropolis, cu rolul Gertrude. În timpul facultăţii, a jucat în patru spectacole de teatru regizate de Valeria Sitaru, iar debutul în film a venit tot pe băncile şcolii, în 2005, cu un rol în filmul lui Dan Piţa, Second Hand. Au urmat roluri în multe scurtmetraje, dar şi în lungmetraje semnate de Nae Caranfil (Restul e tăcere, 2007), Cristian Mungiu (Amintiri din Epoca de Aur, 2008) sau Anca Damian(O vară foarte instabilă, 2014). De curând, actriţa a putut fi văzută în serialul produs de HBO Europe în România, Umbre. Diana Cavallioti este dublu nominalizată la Premiile Gopo. Ambele nominalizări datează din 2010, pentru categoriile Cea mai bună actriţă în rol secundar – rolul Ana din filmul de debut al Ancăi Damian, Întâlniri încrucişate şi Tânără speranţă.

Sorin Leoveanu, nominalizat pentru Cel mai bun actor în rolul matematicianului din QED

Printre actorii care se vor urca pe scena Premiilor GOPO pentru a înmâna mult râvnitele statuete îi amintim pe Emilian Oprea, Andreea Vasile, Costel Caşcaval, Ioana Blaj, Ştefan Velniciuc, Constantin Florescu, George Piştereanu, Emilia Popescu.

Coca Bloos – Premiul pentru Întreaga Carieră

Coca Bloos va fi răsplătită cu Premiul pentru întreaga carieră

În 2015, Premiile GOPO îi aduc un omagiu marii actriţe Coca Bloos, care va primi Premiul pentru Întreaga Carieră.

Unul dintre cele mai importante trofee, Premiul pentru Întreaga Carieră a fost acordat la ediţiile precedente unor actori emblematici pentru filmul românesc: Radu Beligan, Mitică Popescu, Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru, Jean Constantin.

Născută pe 1 octombrie 1946, la Piatra Neamţ, Coca Bloos este una dintre cele mai prolifice actriţe de film, teatru şi televiziune din România, în ciuda unui debut întârziat – înainte de a da la Actorie, ca urmare a întâlnirii cu Olimpia Arghir, actriţă a Teatrului Naţional din Cluj, Coca Bloos a făcut Facultatea de Filosofie şi trei ani de Jurnalism.

Coca Bloos alături de Dorina Lazăr în Pui cartofi prăjiţi şi-o cola

Primele roluri în teatru i-au fost oferite de Alexandru Tocilescu, la Satu Mare, unde regizorul îşi dădea lucrarea de diplomă. După alte stagiuni petrecute la Braşov şi Piatra Neamţ, în 1987, Coca Bloos a început să facă naveta pentru un rol la Cătălina Buzoianu în Uriaşii munţilor, la Bulandra. Şi, graţie intervenţiei lui Dinu Săraru, directorul Teatrului Mic, care a decis s-o detaşeze la Bucureşti, a rămas în Capitală.

Debutul în cinema a venit un an mai târziu, cu un rol în penultimul film al regretatului Alexandru Tatos, Secretul armei secrete (1988). Din acel moment, actriţa a alternat teatrul – unde a jucat în piese montate de cei mai mari regizori români ai momentului (Alexandru Darie, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete, Alexandru Tocilescu, Grigore Gonţa, Dragoş Galgoţiu, Cornel Todea etc.) – cu cinematografia, unde, de asemenea, a avut partituri importante în câteva dintre filmele de căpătâi de după 1990, precum şi în filmele Noului Val de după 2000. Astfel, actriţa are în filmografie, printre altele, câte trei roluri în filmele lui Andrei Blaier (Divorţ… din dragoste, Crucea de piatră, Terente – Regele bălţilor), Mircea Daneliuc (Patul conjugal, Această lehamite, Ambasadori, căutăm Patrie) şi Lucian Pintilie (Terminus paradis, După-amiaza unui torţionar, Niki Ardelean, colonel în rezervă), dar şi roluri în filmele de debut ale lui Nae Caranfil (E pericoloso sporgersi, 1993), Cristian Mungiu (Occident, 2002), Titus Muntean (Examen, 2004), Corneliu Porumboiu (A fost sau n-a fost?, 2006) sau Gabriel Achim (Visul lui Adalbert, 2011).

Nymphomaniac, în regia lui Lars von Trier

În 2014, Coca Bloos a putut fi văzută pe marile ecrane în filmul lui Răzvan Săvescu, America, venim!, titlu nominalizat la ediţia din acest an a Premiilor GOPO la categoria Cel mai bun film de debut.

Premiul pentru Întreaga Carieră va fi oferit de sponsorul Apa Nova, fiind deja o tradiţie implicarea companiei în susţinerea valorilor româneşti.

Actriţa Eugenia Bosânceanu – Premiul pentru Întreaga Activitate

Regizorul de animaţie Ion Truică – Premiul Special

Eugenia Bosânceanu în filmul Malvinei Urşianu, Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu

Născută în anul 1925 la Rădăuţi-Prut (pe 8 februarie a împlinit, aşadar, 90 de ani), Eugenia Bosânceanu a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1952 (secţia Actorie, clasa Aura Buzescu). Specializată cu precădere în roluri secundare – conform propriilor spuse, „nu-ţi trebuie mai mult de o replică pentru a face un rol mare” –, actriţa are în spate o carieră de peste cincizeci de ani, din filmografia ei nelipsind, pe lângă producţiile de cinema, seriale, filme de televiziune, scurtmetraje, piese radiofonice şi dublaje de voce.

Eugenia Bosânceanu alături de Maria Ploae în Binecuvântată fii închisoare

Eugenia Bosânceanu şi-a început cariera artistică înainte de a termina facultatea – în anul doi, ca urmare a unui examen, Alexandru Finţi, directorul Teatrului Armatei, a angajat-o fără să clipească. După şapte ani de teatru, în 1957, actriţa a debutat în cinema cu un mic rol în Ciulinii Bărăganului, ecranizare după romanul omonim al lui Panait Istrati, o co-producţie româno-franceză co-regizată de Louis Daquin şi Gheorghe Vitanidis, selecţionată în competiţia Festivalului de Film de la Cannes.

La grande bellezza, un film multi aplaudat şi premiat în regia lui Paolo Sorrentino

După un rol în primul film de lungmetraj ficţiune al lui Mircea Săucan, Când primăvara e fierbinte (1960), Eugenia Bosânceanu a colaborat la o nouă co-producţie româno-franceză – şi tot o ecranizare după Panait Istrati – Codin (1963), în regia elveţianului Henri Colpi. A urmat un rol în ultimul film realizat de Victor Iliu, Comoara din Vadul Vechi (1964), ocazie cu care l-a cunoscut pe Lucian Pintilie, pe atunci debutant în cinema ca asistent de regie şi care avea să-i ofere, în timp, roluri în două dintre filmele sale seminale – Duminică la ora 6 (1966) şi Balanţa (1992). De altfel, talentul uriaş ce i-a permis să joace personaje extrem de diferite i-a adus actriţei colaborări multiple cu câţiva dintre cei mai importanţi şi mai prolifici regizori români dinainte şi după 1989: Mircea Mureşan (Răscoala şi Baltagul – unde a asigurat vocea Vitoriei Lipan), Sergiu Nicolaescu (Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, Pentru patrie, Triunghiul morţii şi 15), Mircea Moldovan (Viforniţa, Pintea, Totul se plăteşte şi Expediţia), Maria Callas Dinescu (De bunăvoie şi nesilit de nimeni, Bunicul şi doi delincvenţi minori şi Marele premiu), Malvina Urşianu (Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu şi Liniştea din adâncuri), Mircea Drăgan (Raliul şi Atac în bibliotecă), Cristian Mungiu (Occident şi 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile) sau Călin Peter Netzer (Maria, Medalia de onoare şi Poziţia copilului).

Regizorul filmului de animaţie, Ion Truică

Pentru cariera sa impresionantă, actriţa Eugenia Bosânceanu va fi omagiată în 2015 cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate. De asemenea, organizatorii Galei Premiilor GOPO vor acorda şi un Premiu Special, regizorului de animaţie Ion Truică.

Născut în 1935 la Caracal, Ion Truică este considerat unul dintre cei mai prolifici regizori români de animaţie, cu o filmografie ce cuprinde peste 50 de titluri realizate în cadrul Studioului Cinematografic Animafilm. De asemenea grafician şi scenograf, regizorul este membru al Uniunii Artiştilor Plastici, al Uniunii Cineaştilor, al Asociaţiei Internaţionale a Filmului de Animaţie şi al UNITER. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A predat desen, compoziţie, istoria costumului şi teoria scenografiei la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, Universitatea „Hyperion” din Bucureşti şi UNATC. Începând cu 1968, a avut numeroase expoziţii de grafică şi scenografie la Bucureşti, Iaşi, Annecy, Lund, Leipzig. A mai publicat: Poetica filmului de animaţie(2002),Arta scenografilor români(2003),Teoria scenografiei(2003), volumul de eseuri Efectul de cupolă(2005), albumul Iarna caligrafului(2010) şi volumul de poezie Praful şi pulberea (2010); a îngrijit volumul postum Dan Jitianu, Sinteza scenografică (2004).

Paul Ipate şi Diana Cavallioti, cei doi prezentatori ai Galei Gopo

Pe lângă o selecţie în competiţia de la Cannes cu scurtmetrajul Hidalgo (1976), Ion Truică are în palmares premii la Berlin, Veneţia şi Teheran. Cel mai recent film al său, Obeliscul (2014, pe un scenariu co-scris cu Laurenţiu Damian şi inspirat de poezia omonimă a lui Geo Bogza) a fost prezentat în avanpremieră la Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est (care i-a acordat şi Premiul de Excelenţă în 2008), în Ziua Filmului Românesc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.