Presa franceză: Câinii vagabonzi din România – traficul şi cruzimea fac casă bună

“România nu gestionează nici bine, nici rău dosarul dificil al câinilor comunitari. Sunt zeci de mii de câini în ţară, iar împotriva lor se declanşează câte o vânatoare în mod regulat, atunci când are loc câte un eveniment sângeros. Prinderea câinilor şi eutanasierea lor cosntituie o afacere profitabilă, care scandalizează asociaţiile pentru protecţia animalelor”, se arată într-un material publicat pe 10 aprilie pe site-ul televiziunii publice din Franţa, francetv.fr, sub titlul “Câinii vagabonzi din România: traficul şi cruzimea fac casă bună”.

Redăm integral acest material.

Un eveniment trist din septembrie 2013 a trezit opinia publică. După ce câinii au atacat doi copii şi unul dintre ei a murit, guvernul a adoptat o lege privind eliminarea câinilor comunitari. Fiecare câine vagabond este prins şi, dacă nu este adoptat în termen de 14 zile, el este eutanasiat.

Această lege a provocat o revoltă. Cei care apără drepturile animalelor au cerut anularea sa, pentru că legea nu face decât să întreţină un trafic murdar şi care ia mai multe forme.

Se pare că România s-a confruntat dintotdeauna cu problema câinilor fără stăpân. Dar problema s-a amplificat în perioada comunistă. Exodul populaţiei de la sate la oraş, organizată de regimul care a distrus mediul rural, a concentrat populaţia în imobile, iar animalele de companie au rămas în stradă. La căderea regimului Ceauşescu, erau milioane de câini fără stăpân.

Au fost organizate regulat campanii masive de eradicare, însă cu rezultate foarte modeste.

Astăzi, prinderea câinilor se vrea a fi una sistematică. Câinii capturaţi sunt duşi în adevarate anticamere ale morţii. Din lăcomie, responsabilii acestor centre lasă câinii să moară de foame sau de boli. Câteodată, câinii sunt omorâţi imediat după ce sunt aduşi, înaintea termenului legal de 14 zile. Adăpostul primeşte prima pentru prinderea câinilor, dar apoi nu-i mai pasă de animal.

Julie Sanders, responsabilă pentru Marea Britanie a organizaţiei Vier Pfoten, spune: “Am vizitat unul dintre adăposturi, unde condiţiile sunt, se spune, cele mai bune…În ciuda acestui fapt, câinii sunt închişi în cuşti suprapopulate, cu un acoperiş foarte mic. Câinii se culcă în noroi şi excremente. Mirosul este insuportabil şi zgomotul este asurzitor.”

O altă mărturie vine din partea asociaţiei franceze Mukitza, care militează pentru drepturile animalelor. Una dintre membrele asociaţiei, Elena, scrie despre un adăpost din Orăştie, în vestul României, pe care l-a descoperit în ianuarie 2014: “Astăzi am văzut cele mai rele lucruri. Toţi câinii sunt bolnavi, însetaţi şi flămânzi. Vasele pentru apă fie sunt goale, fie apa este îngheţată.”

Legea câinilor comunitari, despre a cărei justeţe se poate discuta la infinit, întreţine un trafic profitabil şi deja foarte răspândit. Un responsabil al asociaţiei pentru protecţia animalelor, Codruţ Feher, prezintă o stare de lucruri aproape explozivă.

În ultimii ani, pentru a răspunde la problema câinilor vagabonzi, autorităţile au băgat mâna în buzunar. La Bucureşti, ecarisajul a cheltuit 13 milioane de euro în şapte ani. La nivelul ţării s-au cheltuit între 25 şi 40 de milioane de euro. O sumă care-i atrage pe cei avizi de câtiguri.

Cele mai mari cheltuieli nu se fac pentru hrană. Doar 3% din cheltuieli, recunosc autorităţile din Braşov. Acestea preferă să închirieze o fostă crescătorie de porci decât să construiască un adăpost. În opt ani, s-au cheltuit 170.000 de euro pentru un serviciu lamentabil. 22.400 de euro s-au cheltuit pe substanţele letale, fără ca nimeni să verifice numărul câinilor prinşi, pentru că, până la urmă, este mai uşor să reduci din pix numărul morţilor naturale şi să-l exagerezi pe cel al eutanasiilor. Substanţele letale erau cumpărate ilegal şi puteau fi folosite şi ca droguri de către oameni.

Ecarisajul din anumite oraşe intervine şi în alte localităţi, care nu dispun de un asemenea serviciu. Este o activitate în lanţ, care dă foarte bine pe factură. Astfel, în Botoşani, veterinarul Cristian Petru Pencu a declarat că a eliminat 230 de câini în două ore, cu siguranţă prin injecţie letală, având în vedere rapiditatea. Numai că poliţia susţine că pentru o injecţie sunt necesare 10 minute.

La Constanţa avem de a face cu o adevărată “mafie canină”. Autorităţile au cheltuit 1,2 milioane de euro pentru un adăpost, care este de fapt o anticameră a morţii. Câinii sunt ucişi imediat după ce sunt aduşi, după un document citat de Deutsche Welle. Şi pentru ca aceasta filiera să nu rămână nealimentată, pe străzile Constanţei sunt aduşi mereu câini din alte localităţi!

Prinţesa Maja de Hohenzollern, activistă pentru drepturile animalelor, consideră că în România au fost ucişi 10 milioane de câini în ultimii 10 ani. Ea a organizat o campanie în Braşov, unde sunt omorâţi 300 de câini în fiecare zi, de multe ori prin zdrobirea craniului. Militanta a câştigat. Municipalitatea a semnat un regulament prin care se angajează să nu mai omoare câini şi nici să adune câini din alte oraşe.

Este un mic pas înainte, dar pentru apărătorii drepturilor animalelor rămân încă multe de făcut.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.