Presa străină: O mină de aur divizează un oraş din Ardeal

Dacă jurnaliştii români nu merg la Roşia Montană, presa străină s-a arătat mai interesată de soarta acestei comunităţi divizate din Munţii Apuseni. Duminică au apărut un reportaj amplu şi un scurt film despre Roşia Montană şi Ardeal, un loc în care tradiţiile sunt ameninţate cu dispariţia, după cum relatează presa străină.

Ştirea şi filmul au apărut în Statele Unite, Canada şi Europa în mai mult de o sută de publicaţii precum agenţia de presă The Associated Press, „The Washington Post”, „The San Francisco Chronicle”, „ABC News”, „Miami Herald”, „Boston News” ş.a.m.d.
Regiunea este descrisă ca un „tezaur naţional unic”, o zonă bucolică, unică în Europa, un adevărat rai, şi jurnaliştii par pur şi simplu fermecaţi de acest loc. S-a vorbit cu susţinătorii proiectului controversat, de unde a rezultat o idee interesantă (o idee care nu se prea se discută în România, unde ziare sunt dependente de reclame de felul celor de la Gold Corp., scrie „Washington Post”), anume că se poate face o mină mai puţin invazivă în Roşia Montană, combinată cu turism, care ar împăca ambele tabere.

AP scrie că Roşia Montană este un tărâm de basm şi există şi o oală de aur îngropată sub el. Dar nu toată lumea se bucură de acest lucru. Metalul preţios a ajuns la un nivel record pe piaţa internaţională, şi o companie canadiană este nerăbdătoare să înceapă să taie din munţi şi să demoleze părţi ale acestui oraş vechi din inima României pentru a construi o mină deschisă, de unde vrea să extragă 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Proiectul minier care ar folosi cianura în procesul de extracţie se confruntă cu o opoziţie acerbă din partea ecologiştilor şi a multor localnici, care doresc să păstreze tezaurul naţional unic din regiune. Ardeal, care este cel mai bine cunoscut pentru legenda lui Dracula, este o regiune superbă plină de munţi maiestuoşi, păduri fără sfârşit, pajişti presărate cu căpiţe de fân, căruţe trase de cai şi biserici medievale – scene coborâte direct din basmele fraţilor Grimm. Susţinătorii acestui paradis rural se luptă pentru a păstra acest mod vechi de viaţă, chiar dacă economia românească este în stagnare. Dar aurul şi asfaltul atrag oamenii de afaceri flâmănzi într-o regiune iubită – printre alţii, de Prinţul Charles, care spune despre Ardeal că este „cel mai bun export” al României şi „un tezaur naţional”.

Canada Roşia Montană Gold Corp, înfiinţată de către un consorţiu de investitori în mod special pentru a exploata aurul, declară că va fi atentă la conservarea mediului şi se angajează să le plătească localnicilor compensaţii şi promite să investească în restaurarea monumentelor istorice, inclusiv a galeriilor romane. „Cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla ar fi ca una dintre cele mai mari oportunităţi care ar da (localnicilor) o şansă pentru viitor să nu reuşească”, a declarat Cătălin Hosu, un manager regional pentru comunicare. El spune că compania a investit 400 de milioane de dolari în mină, în care statul român are o participaţie de 20 la sută. Operaţiunea va crea iniţial mai mult de 2.000 de locuri de muncă, în timpul construcţiei minei, şi vor fi angajate aproximativ 150 de persoane după ce este terminată.

Oraşul, care are o populaţie de aproximativ 4.000 de suflete, are o rată de şomaj de 80 la sută, deşi unii locuitori, care din punct de vedere tehnic sunt fără locuri de muncă, trăiesc din veniturile de la gospodării, în timp ce mulţi roşieni sunt pensionari. Indrei Raţiu, cofondator al Pro-Patrimonium, spune că prosperitatea Ardealului trebuie să fie un amestec de tradiţii vechi şi lucruri noi. „Trebuie să obţinem un echilibru între conservare şi dezvoltare”, spune el într-un interviu din satul Petreşti, de unde se trage familia lui. El susţine însă că proiectul minei de aur merge prea departe. „Cred că acţionarii din Roşia Montană din toată lumea nu au nici o idee despre ce se întâmplă aici şi aş dori să-i informez”, a spus el. Ca şi alţii, crede că o mină care foloseşte metode mai puţin invazive combinat cu turismul ar fi calea cea mai bună de urmat.

Ardealul este ameninţat de asemenea mai la sud, în Parcul Naţional Retezat, după ce autorităţile române au acordat o autorizaţie pentru o autostradă controversată care ar putea distruge una dintre ultimele zone ale Europei de pădure virgină din afara Rusiei şi Finlandei, conform World Wildlife Fund Programul Dunăre Carpaţi. În Roşia Montană, tensiunile sunt mari între susţinători şi adversarii proiectului. Silviu Aida, un mecanic de 40 de ani care este angajat la Gold Corp., cum este cunoscută compania, vede proiectul minier ca o binefacere. Proiectul va aduce „multe beneficii, în primul rând de locuri de muncă, şi va beneficia statul român… o va scoate din sărăcie”. Ileana Bordeianu, din sindicatul Pro-Dreptate, care este finanţatp de Gold Corp, spune că „fără mină viitorul Roşiei Montane este sumbru. Este ceea ce facem de 2.000 de ani”, a spus ea, negând eventualul pericol în folosirea cianurii şi evocând tradiţiile vechi de exploatare a aurului din zonă. Cu toate acestea, folosirea cianurii îi sperie pe unii dincolo de graniţele României.

România a avut una dintre cele mai grave scurgeri de cianură în anul 2000, atunci când 100 de tone de substanţă letală s-au deversat din România în Ungaria în râurile Tisa şi Dunăre, omorând o cantitate mare de peşti în Ungaria şi Serbia în ceea ce a fost considerat unul dintre cei mai grave dezastre ecologice din ultima vreme. Secretarul de stat maghiar Zoltan Illes i-a scris ministrului
Mediului, Laszlo Borbely, în această săptămână să exprime opoziţia Ungariei faţă de mina de la Roşia Montană din cauza cianurii utilizate în procesul de extracţie.

Preşedintele Traian Băsescu a respins poziţia Ungariei, declarând că România este „un stat suveran”, iar ţara sa are nevoie de afaceri, mai ales că preţul aurului este în creştere. „Sprijin acest proiect cum prijin orice fel de proiect industrial”, a spus el miercuri. „Ce ţară stă pe o mină de aur fără a căuta să o exploateze?”

Ştiri despre poziţia Ungariei nu prea au apărut în presa din România, care este dependentă de publicitatea de la compania minieră. Unele părţi ale oraşului vor fi distruse, printre care unele zone din munţi, dar compania spune că încearcă să coopereze cu comunitatea, şi-a făcut deja zeci de modificări ale proiectului său iniţial. Douglas Mcfarlane, un rezident britanic în Ardeal şi editor al Romanian Ecologist News, se îndoieşte. „Odată ce compania minieră obţine ce vrea, nimeni nu va putea să o oprească. Ei vor face ceea ce vor la Roşia”, a spus el în timpul FânFest. Părintele Arpad Palfi, un preot maghiar de la Biserica Unitariană, este preot la biserica care datează din secolul 18, care are nevoie urgent de reparaţii în cazul pereţilor umezi şi decojiţi. El este unul dintre puţinii săteni care au respins oferta companiei canadiene de compensare. A fost vorba de o sumă substanţială: zeci de mii de euro pentru a repara biserica şi ajutor financiar pentru familia lui. „Ei nu mă pot cumpăra. Sunt independent”, le-a spus el reporterilor după slujba de duminică. „Eu nu am preţ”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.