Preşedintele Germaniei, Christian Wulff, vizat de un scandal de corupţie, și-a anunţat vineri demisia din funcţie, informează agenţia de presă germană DPA, care citează "surse bine informate", potrivit mediafax.ro.

Apelurile la demisia lui Wulff s-au intensificat în ultima perioadă, iar Parchetul din Hanovra a anunţat joi că a cerut ridicarea imunităţii preşedintelui republicii.

"După o verificare exhaustivă a noilor documente şi evaluarea articolelor din presă, parchetul din Hanovra estimează că există fapte suficiente pentru suspiciuni de încălcări ale legii sau de beneficii de avantaje" ale lui Wulff, a explicat într-un comunicat parchetul din capitala landului Saxonia inferioară.

Angela Merkel a anulat vizita pe care urma să o efectueze vineri în Italia şi va face o declaraţie la ora 11.30 (12.30, ora României).

Preşedintele german a fost atacat pentru că a ascuns un împrumut bancar cu dobânzi mai mici.

Oficialul a încercat să facă ulterior presiuni asupra jurnaliştilor cu scopul de a împiedica publicarea informaţiilor.

„M-am bucurat de şansa pe care am avut-o. Ţara noastră are nevoie de un preşedinte care să poata face faţă provocărilor majore naţionale şi internaţionale. Evoluţiile din ultimele săptămâni au arătat că încerederea în mine, şi cu aceasta şi eficienţa activităţii mele, au scăzut. Din aceasta cauza nu mai este posibil să exercit funcţia de preşedinte federal, nici pe plan intern, nici, dacă este nevoie, pe plan internaţional", a spus Wulff.

El s-a declarat încrezător că va fi exonerat de justiţie şi că a acţionat corect în tmpul mandatelor sale. „Ştirile din ultimele două luni mi-au dăunat mult, mie şi soţiei mele", a mai spus Wulff.

Demisia lui Wulff vine după ce procurorii au declarat că vor cere parlamentului ridicarea imunităţii sale pentru a începe investigaţia în cazul unei vacanţe de care preşedintele s-a bucurat pe spezele unui producător de filme. Acesta i-a plătit cazarea într-un hotel de lux pe cand era guvernatorul landului Saxonia Inferioară.

Merkel: o lecţie de democraţie

Cancelarul Angela Merkel a primit demisia preşedintelui „cu mare respect şi adânc regret" şi a subliniat că decizia preşedintelui subliniază puterea democraţiei germane, pentru că arată că toţi cetăţenii germani sunt trataţi la fel, indiferent de poziţia socială.

Este o lovitură pentru Uniunea Creştin Democrată a cancelerului Merkel, cu atât mai mult cu cât predecesorul lui Wulff. Horts Kohler, a demisionat din funcţie in 2010. El făcea parte din acelaşi partid şi fusese sprijinit de aceeaşi Merkel. Kohler a demisionat dup ce a declarat că războiul din Afganistan serveşte intereselor economice ale Germaniei. Având în vedere cele două alegeri nefericite pentru funcţia supremă, Merkel a decis să propună un candidat care să se bucure de sprijinul tuturor partidelor. Interimatul în fruntea statului va fi asigurat acum de guvernatorul Bavariei, Horst Seehofer, care face parte din Uniunea Creştin Socială, „sora" Uniunii Creştin Democrate din Bavaria catolică.

Încercări de intimidare a presei

Începutul sfârşitului politic al lui Wulff a fost anunţat de o descoperire a jurnaliştilor de la tabloidul Bild, cel mai vândut ziar din Germania. Jurnaliştii au scris ca preşedintele a primit un împrumut de 500.000 de euro de la soţia unui important om de afaceri pe când era guvernatorul landului Saxonia Inferioară, aceasta în condiţiile în care, în februarie 2011, preşedintele a negat ferm acest fapt în fata parlamentarilor.

Pe 12 decembrie, preşedintele Wulff a luat legătura cu redactorul-şef al Bild şi cu directorul companiei Springer, care publică Bild şi Die Welt, şi a făcut presiuni asupra acestora. Wulff a ameninţat pe autorii unui articol legat de familia sa şi publicat de Welt am Sontag, cu "consecinţe publice neplăcute". Evenimentul a avut loc în iunie şi a fost făcut public de Die Welt în contextul ultimului scandal iscat de presedinte.

Preşedintele şi-a cerut scuze public, înainte de Crăciun pentru atitudinea sa, însă presa estimează că zilele sale în fruntea statului sunt numărate.

"Un preşedinte care se angajează să apere libertatea presei doar pentru a o călca în picioare într-un moment decisiv nu are ce căuta într-o societate deschisă. Politicienii, şi aici sunt incluşi şi preşedinţii federali, nu trebuie să fie sfinţi şi pot chiar să facă greşeli mari în viaţa loc "pre-prezidenţială", dar trebuie să înveţe din ele şi sa ajungă astfel la integritatea care să le determine acţiunile viitoare", scria in ianuarie publicaţia conservatoare Die Welt.

"Ce imagine despre oameni are oare un preşedinte care crede că poate împiedica un jurnalist să scrie un articol deranjant întâlnindu-se cu şeful celui din urmă? Cine gândeşte şi se comportă astfel nu este intersat de libertatea de expresie, ci are mai degrabă o viziune ierarhică a societăţii", scrie aceeaşi publicaţie conservatoare.

Luiza Vasile, Călin Marchievici