Prezenţa lui Erdogan la Bucureşti reînvie un proiect energetic aproape mort

Vizita pe care o face preşedinele turc, Recep Tayip Erdogan, în România readuce în discuţie un proiect demarat în 2004 dar lăsat de izbelişte în ultimii ani şi anume construcţia cablului submarin dintre Constanţa şi Turcia destinat transportului de electricitate.

Este de altfel cel mai important proiect româno-turc aflat în derulare, fapt confirmat şi de preşedintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat marţi, 31 martie, agenţiei turce Anadolu.

Proiectul cablului submarin de interconectare electrică a pornit de la o ideea
simplă: România produce mai multă electricitate decât consumă iar Turcia este un consumator feroce de curent dar care nu are suficiente posibilităţi de cumpărare din afară din lipsa infrastructurii. Dacă România vrea astăzi să vândă curent Turciei trebuie să facă rezervare de capacitate de transport în Bulgaria, însă acest lucru nu este atât de uşor pentru că depinde în primul rând de nevoile vecinilor de la sud şi de dorinţa acestora de a lăsa liberă o parte din reţeaua lor. Mai mult, bulgarii sunt şi ei producători şi au tot interesul să vândă înaintea României.

Valoarea investiţiei în cablul sumbarin a fost calculată la 600 milioane de euro, pentru o capacitate prevăzută de 600-1.000 MW. După ce proiectul a stat în ceaţă câţiva ani, luna trecută, Translectrica, operatorul naţional de transport energie electrică, şi firma italiană Prysmian PowerLink, au anunţat că vor forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin. Această operaţiune se face în baza unui memorandum semnat la Guvern prin care se urmăreşte analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali.

Toate bune şi frumoase până la un punct. Nuclearelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din ţară, aflat în proprietatea statului, a ieşit din proiect pe motiv că Fondul Proprietatea, acţionar minoritar, nu este de acord cu aşa ceva invocând faptul că fezabilitatea şi rentabilitatea sunt îndoielnice.

Turcia are mare nevoie de energie electrică în special în regiunile Istanbul şi
Tracia unde consumul este foarte ridicat, în special în perioada iernii. Astfel că, Ankara a înaintat propunerea de construire de cabluri submarine care să pornească din România şi Bulgaria. Vecinii de la sud s-au opus mascat planului de legătură româno-turc interzicând tranzitarea apelor lor teritoriale cu diferite cabluri.

Prezenţa lui Erdogan la Bucureşti survine la o zi după ce Turcia s-a confruntat cu cea mai mare pană de curent din ultimii 14 ani. Marţi, la ora 10, 40 de regiuni şi 25 oraşe mari, inclusiv Istanbul, Ankara, Izmir, Antalya etc, au rămas fără electricitate din cauza unor probleme apărute la mai multe linii de transport. S-a vorbit chiar de atacuri teroriste sau cibernetice din partea Iranului, ţară care vrea să îşi impună dominaţia în regiune. Controlul traficului aerian şi feroviar a fost afectat, metroul, tramvaiele şi semafoarele au ieşit din funcţiune, provocând haos în trafic. Centrele comerciale şi industriale au fost nevoite să îşi întrerupă activitatea iar în anumite zone ale ţării au avut loc proteste spontane ale cetăţenilor. Au scăpat tăvălugului doar două regiuni din estul Turciei, care primesc curent din Iran.

Alimentarea a fost restabilită marţi seara târziu dar disfuncţionalităţile în
sistemul energetic turcesc persistă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4529 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.