Prima şi cea mai evidentă concluzie e că am scăpat de un premier mediocru, îngălat şi tembel, dar ne-am ales cu un securist lustruit, frezat, ferchezuit şi bine instruit.

Lucrurile care vi se vor repeta zilele astea, pâna la saturaţie, vor fi legate de premierul desemnat. Veţi afla că:

- e tânăr;

- are o inteligenţă remarcabilă;

- are o educaţie mai mult decât consistentă;

Desigur, nu va lipsi din inventar faptul că vorbeşte civilizat câteva limbi străine. Toate cele de mai sus sunt absolut corecte şi de necontestat. Vor mai exista “iniţiaţi” care vă vor pomeni despre calitatea de istoric a domnului Ungureanu. Alţii vor aminti că a funcţionat decent ca ministru de externe. De fapt nu. Decent e calificativul dat de mine. Vorbeţii cu ifose de analişţi vor înşira superlative despre cariera de ministru de externe a lui Ungureanu. Pentru că termenii recenţi de comparaţie îl pot avantaja. Cât de des se întâmplă ca doar termenii de raportare să nască excepţionalul acolo unde nu există decât mediocritate…

În fine, ceea ce vi se va spune mai puţin sau deloc va fi că nou desemnatul premier este un personaj însoţit de o nesăţioasă dorinţă de parvenire, lipsit de scrupule, nesugrumat de impedimentele moralei. Asemenea afirmaţii se cer probate, nu? În lipsa unui probatoriu sistematic şi bine organizat, permiteţi-mi un alt tip de demonstraţie.

Plecăm de la afirmaţiile domnului Ungureanu despre sine. Şi fiţi convinşi că aici avem de a face cu un personaj bine înzestrat cu darul vorbirii. Spune deci, despre sine, domnul Ungureanu: “sunt un om politic”, “sunt un om cu ferme convingeri de dreapta”. Apoi, selectiv şi grăbit, povesteşte despre realizarile sale profesionale: MAE şi SIE. Să le luăm pe rând.

- Domnul Ungureanu se socoteşte un om politic. Face mărturisirea asta cu o candoare care anulează  prezumţia de inteligenţă care pare deja instituită în ce-l priveşte. Domnul Ungureanu, la momentul la care făcea anunţul era încă securist director al SIE. Cum devine deci cu afirmaţia rostită pe un ton băţos? Uite aşa aflăm că securitatea este politizată. Condusă de oameni care îşi mărturisesc nu doar calitatea de oameni politici, ci şi afilierea doctrinară.

Dincolo de aspectul ăsta, deloc neglijabil de altfel, merită să mai insistăm asupra acestei afirmaţii. Domnul Ungureanu se mărturiseşte a fi om politic. Dar nu a candidat, nu a fost ales niciodată, nicăieri, pe nicio listă. El face parte din categoria îngustă, dar extrem de bine orientată, a atârnătorilor politici. Sunt politicieni, dar nu s-au întâlnit cu electoratul. Întâlnirea asta o evită cu tot dinadinsul. Pentru că, mai întâi, dispreţuiesc plebea, deasupra căreia se socotesc, cu îndreptată părere sau nu. Pentru că, apoi, sunt conştienţi că în mecanica electorală statura pe care se străduiesc să şi-o cultive ar suferi daune majore. Aşa că cei ca Ungureanu şi-au construit cariera doar ca atârnători, fiind numiţi, pe baza disponibilităţii afişate, a recomandărilor primite şi loialităţii marturisite, în varii comitete şi comiţii.

Ungureanu a fost mai întâi ţucălar pe lângă nu mai ştiu care demnitar european. Apoi secretar de stat la MAE. Pe urmă sinecurist pe la Viena, în nu se mai ştie ce post, la naiba ştie ce obscură oficină a statului român. Apoi ministru de externe, de unde s-a întors, cu văicăreli, la sinecura de la Viena. Ulterior a devenit director al SIE. O carieră perfectă de atârnător. În permanentă tras, împins sau târât de către cineva. Niciodată trecut prin vot.

- “Sunt un om cu ferme convingeri de dreapta”. Da. Probabil. Un om de dreapta, care ca şi preşedintele convertit la dreapta, a trăit toată viaţă păpând banii statului. E cea mai comodă postură în care poţi funcţiona ca fanatic al dreptei: halind banii statului, ca lefegiu sau sinecurist.

- Cariera la MAE şi SIE. Recunosc, nu îmi amintesc de vreo realizarea de a sa la MAE. A reuşit doar să  nu fie tâmpit, performanţă inaccesibilă celor care i-au urmat. Dacă greşesc rog să mi se aducă aminte ce a reuşit. Ca director SIE a reuşit să-l lase pe Haissam în libertatea până azi, împreună cu MAE şi Băsescu ne-a făcut rost de flit pe Schengen ( să vă explic ce treabă avea SIE aici?) şi să-i obţină lui Băsescu al doilea mandat pe secţiile de vot din străinătate.

Am bifat tot? Mai aveam de lămurit cum e cu moralitatea. O să aveţi şansa să vedeţi din plin cum e cu ea, în perioada care urmează. Până atunci, notaţi doar că avem de a face cu un personaj care vrea să fie socotit intelectual şi de dreapta, dar care a trăit doar ca lefegiu al statului şi pentru care piscul carierei e reprezentat de funcţia de securist şef, în perioada în care statul poliţienesc şi securiciunea au cunoscut cea mai abjectă înflorire de după ’90. Ofiţerii Gestapo, şeful lor, aveau un lustru, o altă ţinută decât răcanii de rând, nu e aşa?

Sper ca cei de la USL să înţeleagă  foarte rapid în ce constă dificultatea pe care le-o provoacă  numirea lui Ungureanu. Personajul e odios ( daţi-mi voie să am opinii!), dar e inteligent, lustruit şi capabil să livreze texte digerabile, capabil să re-mobilizeze electoratul portocaliu. Are resursele securităţii în spate şi ştie să le folosească, iar asta face ca lucrurile să devină tot mai complicate. Pentru USL devine vitală o înţelegere a c u m  cu UDMR, astfel încât cabinetul Ungureanu să nu treacă de Parlament. Dacă la acest moment critic nu se obţine cooperarea UDMR, atunci USL trebuie să respingă pe viitor orice posibilă înţelegere cu aceştia. Şi să se pregătească pentru o luptă foarte, foarte complicată în toamnă. Pentru o avalanşa de dosare. USL are toate motivele să-l regrete pe Boc.

În noile condiţii, greva USL devine stupidă. USL ori revine la lupta parlamentară la baionetă ori demisionează din Parlament si petrece în stradă perioada rămasă până la alegeri.

Vom mai avea ce discuta. Ungureanu, dacă va primi investitura, va impune pe repede înainte măsurile cerute de FMI şi şefii lui de afară. De la Roşia Montană  la liberalizarea preţului la gaze. În primele săptămâni. Iar apoi va tura puternic motoarele propagandei, pomenilor electorale şi ale şantajului securistic pentru a băga în viteză autostivuitorul portocaliu, la alegerile din toamnă. Cu siguranţă a negociat deja şi preţul pentru prestaţie. Vom vedea.

http://moshemordechai.wordpress.com/2012/02/06/prim-ministru-in-republica-securista-romana/