„Prima Casă” poate fi următoarea mare problemă a economiei românești

Programul “Prima Casă” reprezintă o bombă cu ceas și viitoarea mare problemă a României de aici ar putea porni, este de părere analistul economic Florin Cîțu, fost director al Trezoreriei ING.

Conform acestuia, ipotecile totalizează 3 miliarde euro în acest moment, iar clienţii sunt în marea majoritate cu venituri medii şi mici. „Piaţa imobiliară se bazează acum 90% pe garanţii de stat, prin Prima Casă. Nu e ok. Ca şi creditele în franci elveţieni, Prima casă îţi dă iluzia unei puteri de cumpărare. Dar dobânzile pot creşte, poate apărea şomaj la un moment dat şi atunci fie se transferă totul la buget şi cresc taxele, fie se va discuta de darea în plată la Prima casă“, a declarat Cîţu la ZF Live.

Acesta susține că principala problemă cu acest program este că e accesat de clienţii cu venituri mici şi medii, care nu s-ar fi calificat la alte credite ipotecare şi care se pot confrunta la un moment dat cu dificultăţi majore în a plăti ratele.

„E o bombă cu ceas pe care o aruncăm în piaţă. Următoarea mare problemă pentru România de aici va veni. Cele 3 miliarde de euro înseamnă cam 2% din PIB, dacă se duce obligaţia pe stat“, a mai spus Cîțu.

Ministerul de Finanţe a propus recent suplimentarea cu 500 de milioane de lei a plafonului pentru Prima Casă, ceea ce înseamnă că băncile româneşti vor putea da credite ipotecare prin programul guvernamental în valoare de un miliard de lei.

În condiţiile în care un credit ipotecar Prima casă ajunge în medie la 50.000 de euro, circa 4.500 de români vor beneficia de suplimentarea propusă de Ministerul de Finanţe.

Aproximativ 200.000 de români şi-au luat locuinţe prin programul Prima Casă de la începutul programului în 2009 şi până la finalul lunii iulie a acestui an, valoarea totală a garanţiilor acordate de stat cumulând 16,7 miliarde de lei.

„Aşa cum am anunţat, venim în ajutorul românilor care vor să cumpere o locuinţă şi majorăm pentru a doua oară anul acesta plafonul de garantii alocat pentru Prima Casă.

Suma suplimentarănu afectează ţinta de deficit bugetar. Aceasta a fost estimată în funcţie de volumul solicitărilor aflate în diverse stadii de aprobare şi de pre-aprobare, care exced disponibilul de plafon existent”, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanţelor. Florin Cîțu a arătat recent că Prima casă reprezintă o subvenţie pentru sistemul bancar şi pentru un anumit segement din populaţie.

“Acest program preia o parte din riscul pe care îl suportă o banca atunci când oferă un împrumut (aproximativ 50%). Acest lucru reduce costul pentru sistemul bancar şi creşte profitabilitatea (pare familiar nu?). Efectul este simplu de dedus, de aceea nu înţeleg confuzia în retorica unora, oferta de credite creşte şi implicit preţul creditelor scade. Mai mult este ceea ce observăm pe piaţa creditelor- preţul creditelor a scăzut, persoane care nu-şi permiteau un credit acum au acces, şi oferta a crescut. Înţeleg unde apare confuzia dar asta arată doar nivelul slab de pregătire. Prin faptul că statul nu transferă efectiv sume de bani către sistemul bancar cei care nu înţeleg bazele economiei nu percep acest program ca pe o subvenţie.

În plus nici nu prea înţeleg cum funcţionează programul. Cu puţin efort ar fi văzut că în cazul unui împrumut declarat falimentar pierderea efectivă care corespunde riscului asumat de stat este la stat şi nu în sistemul bancar. Dacă o bancă de un credit pentru 100 000 de lei în cazul în care clientul da faliment jumătate din pierdere este la stat”, a scris Cîțu pe blogul său personal.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.