Prima săptămână a mandatului lui Donald Trump a fost marcată de decizii cu impact major pe plan intern. Toate decretele sale vor trebui însă să obțină aprobarea Congresului, unde majoritatea republicană poate cere o serie de concesii.
Primul decret semnat de președintele Donald Trump a fost unul simbolic: deschiderea căii spre abrogarea reformei asigurărilor de sănătate proiectată de Barack Obama. Donald Trump a promis să „abroge și să înlocuiască“ așa-numita lege Obamacare. Această reformă a permis accesul a milioane de americani la asigurările de sănătate, însă s-a dovedit un dezastru pentru clasa de mijloc (oficial, cei cu venituri de cel puțin 47.000 de dolari pe an sau 94.000 de dolari pe an pentru o familie). Aceștia au fost obligați să plătească mult mai mult asigurătorilor pentru a se putea bucura de aceleași servicii. În plus, în 2015, 46% din americanii neasigurați spuneau că nu își pot permite să plătească polițele. Pentru moment, decretul semnat de Donald Trump permite agențiilor guvernamentale să „suspende, să raporteze, să decaleze aplicarea Obamacare sau să ofere excepții de la reguli“.
Războiul miliardarilor
Trump a semnat un decret pentru relansarea proiectului oleoductelor Keystone Xl și Dakota Access Pipeline, care ar urma să transporte petrolul extras din nisipurile bituminoase din Canada și petrolul de șist din Dakota de Nord către rafinăriile din sudul SUA. Rațiunea economică a celor două proiecte este reducerea prețului transportului. Criticii proiectelor merg pe ideea pagubelor produse mediului înconjurător, inclusiv prin arderea combustibililor fosili, și au avut câștig de cauză în timpul administrației democrate, care a îngropat cele două proiecte. În spatele disputei stau însă interesele lui Warren Buffett (al patrulea cel mai bogat om din lume) și ale fraților Charles și David Koch (ambii pe locul șase în acest clasament). Frații Koch au investit masiv în extracția petrolului în Canada și nordul SUA, în timp ce Buffett a investit în transportul petrolului pe calea ferată. Așa se explică de ce acesta din urmă a susținut administrațiile democrate și ONG-urile pentru protecția mediului, în timp ce frații Koch, fără a-l ajuta direct pe Trump în campanie, au lovit în imaginea lui Hillary Clinton. Construcția oleoductelor este estimată la 3,8 miliarde de dolari și ar asigura 42.000 de locuri de muncă. Marii câștigători vor fi frații Koch, care vor scăpa de dependența de rivalul Buffett și își vor transporta ieftin petrolul de proastă calitate, care în acest moment a ajuns să aibă un preț negativ de minus 50 de cenți pe baril.
Gata cu încălzirea climei
Donald Trump a numit în fruntea Agenției pentru Protecția Mediului un adversar al teoriei schimbării climatice, Scott Pruit, un fost procuror general din Oklahoma, apropiat de industria petrolului, care scria în 2016: „Nu există un consens științific asupra încălzirii climei și a cauzelor antropice ale fenomenului“. Misiunea lui Pruit a fost stabilită de Trump: „Agenția cheltuiește banii contribuabilului pentru un program antienergetic care distruge milioane de locuri de muncă, îi distruge pe fermieri și alte sectoare economice“.
Mai rău decât în Afganistan
Un alt decret prezidențial definește mai multe categorii de imigranți care vor fi deportați din Statele Unite: cei condamnați pentru infracțiuni, cei acuzați de comiterea unor infracțiuni, cei care au mințit autoritățile în legătură cu situația lor, cei care au abuzat de programele sociale americane, cei despre care autoritățile consideră că sunt un risc la adresa siguranței sau securității naționale.
Decretul blochează finanțarea federală pentru așa-numitele orașe-sanctuar (acolo unde legile imigrației nu se aplică strict), printre care se numără Chicago, Boston, New York, Austin, Detroit, San Francisco.
În acest context, Trump l-a avertizat pe primarul din Chicago, Rahm Emanuel (fost șef de cabinet al președintelui Obama), că va trimite agențiile federale în oraș, dacă nu va scădea rata criminalității. „Nici în Afganistan nu este ca în Chicago. Oamenii sunt împușcați peste tot, mii de oameni într-un interval scurt de timp. Anul abia a început și este mai rău decât în 2016, care a fost o catastrofă“, a spus Trump.
Zidul lui Trump
În același context al imigrației, Donald Trump a semnat decretul pentru construirea unui zid la granița cu Mexicul. „Mexicul nu crede în ziduri“, a fost replica președintelui mexican Enrique Pena Nieto. „Regret și condamn decizia SUA. Repet că Mexicul nu va plăti construcția.“Însă președintele mexican nu este într-o poziție bună. Corupția și insecuritatea din țară nu-i permit să negocieze cu Trump.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.