Angajaţii din sistemul bugetar au aşteptat noua Lege a salarizării unitare mai ceva ca pe pâinea caldă, însă s-au trezit doar cu un cartof extrem de fierbinte.
S-a vorbit atât de mult despre acest act normativ, încât toată lumea credea că avem de-a face, în sfârșit, cu un document-cadru care părea că tinde spre perfecțiune. Însăși Constituţia României a trecut pe plan secundar, având în vedere că asupra ei nu s-a operat nicio schimbare, după aproape trei ani de lucru în Parlament.
Și Legea salarizării unitare a fost adoptată după alți trei ani de discuții aprinse și după ce a trecut prin mâinile a trei miniștri, însă problemele privind salarizarea neuniformă nu au fost eliminate. Unele dintre ele par tot mai acutizate, legea neavând darul de a stabili tocmai ceea ce ar fi trebuit să urmărească de la început – o salarizare unitară. Ba, mai mult, după cum apreciază unii analiști economici, a dat undă verde abuzurilor și nepotismelor șefilor din administrațiile locale.
„Furtuna“ de deasupra capului primarilor
Cele mai mari probleme sunt în administraţia publică, tocmai pentru că și Ministerul Muncii și Legislativul au lăsat lucrurile în aer. În timp ce în sănătate şi în educaţie s-a stabilit clar cât câştigă un medic, o asistentă, un profesor sau o învăţătoare, în administraţia publică salarizarea a fost lăsată la latitudinea primarilor şi a consiliilor locale.
Mai exact, fie că e vorba despre contabil, referent, şofer sau secretară, toți aceștia au salariul în funcţie de voinţa primarului şi a consiliilor locale. Surprinzător este că cei mai afectaţi de această decizie curioasă, dar și de numeroasele frustrări ale subordonaților lor, sunt chiar primarii. Aceștia s-au trezit sub o presiune imensă venită de la angajați, dar și pe post de arbitri în moderarea conflictelor interne apărute din cauza diferențelor salariale. Angajaţii din toate primăriile țării se declară nemulțumiți de modul în care li s-au majorat salariile. Cei mai supărați și cârcotaşi sunt cei din mediul rural, care își acuză edilii de favoritisme și nedreptăţi. Dacă cineva are un venit mai mare, automat se va spune că această situație a rezultat din diversele motive ale apropierii faţă de primar. Unele „raționamente“ ale angajaților sunt de-a dreptul ilare, printre acestea numărându-se gradele de rudenie, mărimea cupei de la sutienul unor angajate, voluntariatul oferit pentru transportarea copiilor primarului spre și de la școală sau pentru muncile câmpului. Indiferent de cauzele logicii rudimentare a angajaților, de aici apar o serie de discuţii care cu greu pot fi oprite. Foarte mulţi primari au căutat să găsească formule care să evite astfel de bârfe, însă nu există o schemă clară şi fără echivoc, tocmai pentru că Legislativul nu a stabilit din start și o grilă exactă pentru funcționarii administrațiilor locale.
Legea, politizată cu dedicație
Pe lângă faptul că actul normativ este neunitar şi lasă loc speculaţiilor, legea a fost politizată direct atâta vreme cât veniturile angajaților sunt la cheremul primarilor. În ciuda acestui aspect, nu s-a luat în calcul efectul de bumerang al legii-cadru asupra edililor. O serie de primării nu au contactat sindicatele sau, în cel mai bun caz, nu au ţinut cont de părerea acestora. În multe primării s-a fixat o marjă uriaşă între salariile aceleiaşi categorii de personal, astfel încât un angajat poate câştiga dublu faţă de colegul său, deşi îndeplineşte aceleaşi sarcini de serviciu. Primarul orașului Timişoara, Nicolae Robu, și-a pus și sindicatele în cap pentru că nu s-a consultat cu acestea. Ca să nu-și agraveze problemele pe care le are cu propriul partid, cu timișorenii din cauza unor proiecte tergiversate sau aberante, Robu le-a închis din start gura subordonaților săi, oferindu-le tuturor 300 lei în plus la salariu.
Pericolul proceselor, preîntâmpinat cu conturi goale
Un primar de oraș mic, cum ar fi Alexandria, și-a majorat leafa la 18.200 lei pe lună. Se pare că acesta ar fi putut obține mai mult, însă ajungea să câștige peste șeful statului și atunci i s-a transmis de la partid să se oprească. Iar acest tip de lefuri bugetare de multe ori nesimțite nu se regăsește doar la Alexandria, ci în majoritatea orașelor mai mici sau mai mari din țară. La fel se întâmplă și cu remunerațiile consilierilor locali și județeni. Aceștia au o indemnizație calculată la câteva procente din leafa primarului sau a șefului Consiliului Județean. Așadar, când s-a dublat salariul primarului sau șefului județului, li s-a dublat și lor indemnizația. Dacă pentru unii bugetari e o fericire să lucrezi pentru statul român, mai ales că standardele au urcat dintr-un foc la un nivel pe care nici nu l-ar fi visat amărâții de bugetari cu câteva luni în urmă, pentru angajații mai puțin favorizați financiar este o mare problemă. Deja o parte dintre aceștia se pregătesc să dea primăriile în judecată pentru discrepanțele de la remunerare. Însă autoritățile locale nu sunt deloc impresionate de acest gest, având în vedere că astfel de conflicte de muncă au devenit o obișnuință în ultimii ani și nici fonduri nu au la dispoziție pentru a oferi despăgubiri.
Satu Mare și Târgoviște au eliminat sporurile
Primarii din orașele Satu Mare și din Târgoviște dau asigurări că au reușit să împace și pretențiile financiare ale subordonaților și să se și încadreze în rigorile Legii salarizării unitare. Primarul municipiului Târgovişte, Cristian Stan, a declarat că, odată cu apariţia şi aplicarea noii Legi a salarizării, salariile din administraţia publică locală au fost majorate cu 20,1%, fiind eliminate discrepanţele salariale existente până acum în sistem.
La rândul său, primarul din Satu Mare, Kereskényi Gábor, susține că orașul său e, poate, singurul municipiu din țară care și-a fixat o încadrare a fondului de salarii într-un procentaj de maximum 25% din veniturile proprii. „Prin acestă hotărâre se realizează o ierarhizare, pe verticală, precum și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. Se elimină toate sporurile care se acordau până acum, astfel că va exista o transparență a mecanismului de stabilire a drepturilor salariale“, declară edilul udemerist.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.