Dacă ar fi candidat pe această lege, Traian Băsescu şi Emil Boc ar fi rămas nişte obscuri membri PD.
Legea privind alegerea primarilor într-un tur de scrutin a fost adoptată, marţi, de Camera Deputaţilor, care este forul decizional, cu 174 de voturi „pentru”, 110 voturi „împotriva” şi 3 abţineri. Voturile „pentru” au venit de la PDL, UDMR, UNPR, Minorităţi şi cinci deputaţi independenţi neafiliaţi (fiind lege organiză erau necesare minimum 167 de voturi – n.a.), iar cele „contra”, de la PSD şi PNL.
Noua lege electorală, adoptată fără o dezbatere publică – mai mult decât necesară când se schimbă o lege care a funcţionat 19 ani şi în perioada interbelică -, avantajează clar PDL şi UDMR. În Transilvania, UDMR va câştiga circa 25% de primării în plus, iar PDL va reuşi sigur în mediul rural să-şi adjudece numeroase primării pe voturile asigurate de proceduri deloc ortodoxe, cum au fost cele de la alegerile parţiale din ultimii doi ani. Marea problemă a noii formule de alegere a primarilor constă în faptul că numeroşi candidaţi vor deveni primari, dar cu o reprezentativitate redusă sau chiar foarte mică, practic vom avea primari aleşi doar de 12 sau 14% din electorat. Mai mult, aceşti primari fără reprezentativitate vor avea, de regulă, de înfruntat consilii locale cu o majoritate de o cu totul altă culoare politică.
Studii de caz: Cluj-Napoca 2004, Bucureşti 2000
În 2004, la alegerile pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în primul tur de scrutin au participat 11 candidaţi. După primul tur de scrutin, situaţia era următoarea: Ioan Rus (PSD) – 60.199 voturi (40,17%); Emil Boc (ADA) – 49.631 voturi (33,12%); Gheorghe Funar (PRM) – 33.150 voturi (22,12%). Dacă alegerile ar fi fost într-un singur tur de scrutin, cariera politică a lui Emil Boc ar fi fost compromisă şi, cu siguranţă, nu ar mai fi ajuns în 2008 primar şi nici premier în 2009.
Să ne întoarcem la situaţia de după primul tur. Dacă de aplica legea care s-a votat acum, PSD-istul Ioan Rus ar fi devenit primar al Clujului. Cum la alegeri au participat 149.849 de alegători, dintr-un total de 274.300 de cetăţeni cu drept de vot, în realitate, Rus ar fi fost ales doar de 21,9% dintre clujeni. Practic, el nu ar fi reprezentat nici măcar un sfert din populaţia marelui oraş transilvan. (În „cazul Rus” o reprezentativitate de 21,9% ar fi fost chiar bunicică faţă de posibilele reprezentativităţi de 12-14-16% care se vor înregistra în 2012, dar pentru un municipiu cum este Clujul, ar fi fost catastrofală – n.a.)
În aceeaşi situaţie cu Emil Boc s-a aflat în 2000 în Bucureşti Traian Băsescu.
Atunci Sorin Oprescu (PDSR) era pe primul loc după primul tur de scrutin cu 260.689 de voturi (41,16%); Traian Băsescu (PD) a strâns 108.862 (17,18%), iar Călin Cătălin Chiriţă (CDR) – 104.719 (16,53%).
Care ar fi fost consecinţele: Sorin Oprescu ar fi fost primar, dar un primar votat în total de 14,4% dintre bucureşteni (circa 1,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot erau în 2000 în Capitală), deci cu o reprezentare ridicolă la nivelul principalului oraş din România. În ceea ce-l priveşte pe Traian Băsescu, mai mult ca sigur nu ar mai fi avut loc episodul „Petre eşti cel mai bun” şi nu ar mai fi devenit preşedinte al PD, tot mai mult ca sigur nu ar mai fi fost candidat la primărie în 2004 şi 100%, nu ar mai fi fost în postura să spună românilor „să trăiţi bine”. Nu istoria, ci legea pe care exact acum cei din PDL au modificat-o l-a făcut pe Traian Băsescu preşedinte, şi pe Emil Boc, premier.
USL, obligată să-şi modifice protocolul
Votarea noii variante de alegere a primarilor obligă liderii USL să regândească protocolul alianţei. Protocolul nu prevedea candidaturi comune decât în anumite localităţi, în special în zona urbană. Acum – anunţul a fost făcut oficial de Victor Ponta – este posibil că şi pentru primăriile din mediul rural USL să se prezinte cu liste comune şi cu candidaţi unici pentru funcţia de primar.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.