Primul-ministru Ponta şi candidatul Ponta sunt în conflict de interese

“A tăcea înseamnă a consimţi”
Octavian Paler

În problemele apărute în diaspora pe 2 noiembrie 2014, la primul tur de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României, când mii de cetăţeni români nu şi-au putut exercita dreptul la vot prevăzut de Constituţie, B.E.C. şi M.A.E. au dat vina unul pe altul.

Citind însă Comunicatul B.E.C. din 07.11.2014, care spune şi demonstrează că: „organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a M.A.E.”, mi-am dat seama că şi Guvernul, în ansamblu, dar şi M.A.E. în particular, au atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României, pe lângă alte ministere şi instituţii centrale şi locale.

Şi mi-am dat seama, citind şi legislaţia, în principal LEGEA nr. 370/ 2004, că domnul Ponta este în CONFLICT DE INTERESE: este prim-ministru, adica şef al Guvernului, cu atribuţii de bază în organizarea şi desfăşurarea algerilor pentru Preşedintele României, şi în acelaşi timp este şi candidat la preşedinţie.

Ca profesor, ştiu bine că şeful unei comisii de examen nu poate fi în acelaşi timp şi candidat la acel examen. Domnul Ponta este unul din şefii “comisiei de examen” pentru alegerea preşedintelui şi este în acelaşi timp şi candidat – se poate?

Nu ştiu şi nu mai este timp să aflu de ce nimeni nu a sesizat acest (presupus) conflict major de interese la primul-ministru Ponta, simultan candidat la preşedinţie; nici măcar A.N.I., care a sesizat un (presupus) conflict minor de interese la primarul Iohannis, simultan reprezentant al primăriei Sibiului într-un consiliu de administraţie la nivel de judeţ. Suntem curajoşi faţă de cei mici şi laşi faţă de cei mari, la putere?

Consider că domnul Ponta trebuia să se autosuspende pe perioada electorală (care a început pe 3 septembrie 2014) , fiind candidat în alegeri. Dar nu a făcut-o, şi astfel consider că perioada electorală (inclusiv rezultatul primului tur) a fost şi este profund viciată.

Amintesc că:

A. Guvernul este alcătuit din primul-ministru şi ministri. Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor legale care le revin. (http://gov.ro/ro/guvernul/organizare) Guvernul are rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament. (http://gov.ro/ro/obiective/obiective)

B. Atribuţiile Guvernului, conform LEGII nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României,lege ce reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României, sunt următoarele:

– stabileşte prin hotărâre data alegerilor: ART. 5 (1) (H.G. 520 din 26 iunie 2014 a stabilit data alegerilor 2 noiembrie 2014; hotărârea a intrat în vigoare la 3 septembrie 2014, deci perioada electorală a început la 3 septembrie 2014!)

– stabileşte prin hotărâre componenţa tabelului (tabelul electoral) (numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente) : ART. 9 (1)

– stabileşte prin hotărâre modelul declaraţiei pe propria răspundere: ART. 44 (4), (5)

– stabileşte prin hotărâre modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot , în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (3 septembrie 2014): ART. 32 (1)

– stabileşte prin hotărâre programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 9, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea „VOTAT”, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, cel mai târziu în termen de 5 zile de la 3 septembrie 2014: ART. 65 (1)

– stabileşte prin hotărâre modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, în cel mult 15 de zile de la 3 septembrie 2014: ART. 65 (3)

– asigură sediul Biroului Electoral Central: ART. 66 (2)

– asigură Autorităţii Electorale Permanente sumele necesare pentru achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea de verificare a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi de arhivarea electronică a acestora şi a documentelor primite de la Biroul Electoral Central: ART. 66 (6)

– asigură spaţiul necesar depozitării de către Autoritatea Electorală Permanentă a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi a celorlalte materiale rezultate din procesul electoral care se păstrează în arhiva acesteia: ART. 66 (7)

– stabileşte prin hotărâre o indemnizaţie pe zi de activitate, pe care o primesc, pe perioada cât funcţionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, consideraţi detaşaţi: ART. 67 (2)

Deci, deoarece primul-ministru semnează toate hotărârile guvernului, ca şi ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă, înseamnă că domnul candidat Ponta a avut contribuţii directe la

organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României.

Nu contează că data hotărârilor şi ordonanţelor legate de alegeri este eventual anterioară datei de început a perioadei electorale, 3 septembrie 2014, contează că în perioada electorală candidatul Ponta a emis (semnat) hotărâri şi ordonanţe de guvern cu iz electoral (“pomeni electorale”), care l-au avantajat, că a făcut deplasări pe teren în dubla postură de prim-ministru şi candidat, dar probabil pe cheltuiala guvernului, nu a PSD-ului, etc.

Mai amintesc că:

C. Atribuţiile ministrului afacerilor externe, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt:

– stabileşte prin ordin organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate, în termen de cel mult 15 zile de la 3 septembrie 2014: ART. 12 (3)

Deci, ministrul afacerilor externe, domnul Corlăţean, trebuia să stabileasca numărul secţiilor de votare necesare pentru românii din diaspora, şi asta în termen de cel mult 15 zile de la 3 septembrie. Domnul ministru Corlăţean nu mai poate suplimenta acum, pentru turul 2, numărul secţiilor de votare în diaspora, pentru că nu mai este în termenul prevăzut de lege; deci nu mai poate îmbunătăţi radical condiţiile de votare în diaspora, dar nu spune public acest lucru, doar promite.

Se ştie că românii din diaspora votează în general cu dreapta (reprezentată acum de A.C.L. şi de domnul Iohannis), şi nu cu stânga (reprezentată acum de PSD şi de domnul Ponta). Deci, se poate deduce logic că numărul total insuficient de secţii de votare şi de cabine de votare şi organizarea defectuoasă a votării în diaspora, care au împiedicat mii de români să-şi exprime liber votul, au fost premeditate, şi că domnului ministru Corlăţean a fost influenţat probabil în activitatea domniei sale de candidatul Ponta (care nu s-a suspendat din funcţia de prim-ministru), şeful domniei sale la guvern!

D. Atribuţiile Ministerului afacerilor externe, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt:

– comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate: ART. 32 (2)

– sprijină, în cazul pierderii sau furtului unor ştampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cărora le aparţineau ştampilele electorale respective, să ia măsuri în vederea înlocuirii acestora: ART. 33 (3)

– intermediază preluarea şi predarea materialelor de votare (buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, tabelele prevăzute la art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral), pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate: ART. 34 (1)

– asigură sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate: ART. 66 (2).

E. Instituţiile centrale implicate în alegerea Preşedintelui României, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt: Curtea Constituţională (ART. 3, 53), Guvernul, Ministerul afacerilor externe,

Ministerul Administraţiei şi Internelor (ART. 32, 33, 65), Biroul Electoral Central (ART. 16, 32, 33, 66), Autoritatea Electorală Permanentă (ART. 32, 65, 66) , Institutul Naţional de Statistică (ART. 65), Regia Autonomă “Monitorul Oficial” (ART. 32), Regia Autonomă “Monetăria Statului” (ART. 33), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ART. 6), Tribunalul Bucuresti (ART. 20), Consiliul Naţional al Audiovizualului (ART. 40), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (ART. 66).

În concluzie, având în vedere că:

– în perioada electorală, domnul Ponta a îndeplinit simultan funcţia de prim-ministru şi funcţia de candidat la preşedinţie, funcţii care sunt (în opinia mea) în conflict de interese, şi deci că

– în perioada electorală, candidatul Ponta a emis (semnat) hotărâri şi ordonanţe de guvern cu iz electoral (“pomeni electorale”), care l-au avantajat, că a făcut deplasări pe teren în dubla postură de prim-ministru şi candidat, dar probabil pe cheltuiala guvernului, nu a PSD-ului, etc.,

– se poate deduce logic că numărul total insuficient de secţii de votare şi de cabine de votare şi organizarea defectuoasă a votării în diaspora, care au împiedicat mii de români să-şi exprime liber votul, au fost premeditate, şi că domnului ministru Corlăţean a fost influenţat probabil în activitatea domniei sale de candidatul Ponta (care nu s-a autosuspendat din funcţia de prim-ministru), şeful domniei sale la guvern,

consider că perioada electorală (inclusiv rezultatul votului la primul tur) a fost şi este profund viciată şi deci că ar trebui sa fie reluată.

Domnii Ponta, Corlăţean şi multi alţii ar trebui să demisioneze.

Altfel, la 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, ar însemna că nu am progresat deloc, ba dimpotrivă!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Afrodita IORGULESCU

Matematician

Profesor emerit

Academia de Studii Economice

Bucuresti, 9 noiembrie 2014

=================================================================

ANEXA

Selecţie de articole din LEGEA nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Variantă actualizată până la data de 27 iunie 2014):

ART. 1

(1) Prezenta lege reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României.

ART. 2

(1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) perioadă electorală – intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

…..

c) liste electorale permanente – listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

ART. 3 Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţia României, republicată, veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor prezentei legi şi confirmă rezultatele sufragiului.

ART. 5 (1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 60 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.

ART. 9

(1) Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi într-un tabel cuprinzând numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente stabilite prin hotărâre a Guvernului.

ART. 12

(1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor

ART. 32

(1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Buletinele de vot se imprimă de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscrişi în Registrul electoral, iar Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate.

ART. 33

(1) Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a ştampilelor de control ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, a ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se realizează prin grija prefecţilor, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

ART. 34

(1) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. ……….

ART. 44

…(5) Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite în condiţiile art. 12, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declaraţiei pe propria răspundere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 65 alin. (1).

ART. 65

(1) Cel mai târziu în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 9, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea „VOTAT”, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. ….

(3) În cel mult 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Institutului Naţional de Statistică şi a Autorităţii Electorale Permanente, modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării.

ART. 66

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, sediile birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreună cu prefecţii, iar sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe.

(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.