FINAL SCENE – Prima expoziţie personală a Mariei Manea Bordeanu
418 Contemporary Art Gallery are plăcerea să vă invite la expoziţia FINAL SCENE semnată Maria Manea Bordeanu, prima expoziţie personală a artistei.
Vernisajul a avut loc joi, 26 martie 2015, iar expoziţia va fi deschisă spre vizionare până pe 10 mai 2015, de luni până vineri, între 11.00 şi 19.00.
Pictura distopică a Mariei Manea Bordeanu este ca liniştea dinaintea furtunii. Serene, clare şi bine iluminate, scenele alese de artistă parcă prevestesc un final, nu se ştie de care, iar fascinaţia ei pentru o lume regizată, văzută din perspectivă cinematografică este cheia de citire a acestor picturi.
”Artista are o relaţie specială cu fotografia. Ea devine filtru de a privi lumea şi sursă de inspiraţie pentru lucrările sale, care mai mereu sunt ghidate de imagine statică, şi nu de natură însăşi. Modul său de lucru, realist, este un proces lent şi tenace, care face timpul să curgă încet, iar opera să se contureze după zeci de straturi şi reveniri perfecţioniste asupra texturilor şi formelor, conferindu-le o preţiozitate rară. Temele variază, întâlnim atât fragmente intimiste, tăcute, cât şi peisaje şi scene vivace, complexe, studiate cu atenţie, atât din punct de vedere morfologic, cât şi conceptual.
Etapele construirii acestor imagini – diorame sunt complexe, totul debutează cu identificarea subiectelor în natură, în film sau în colecţia de fotografii realizate de ea însăşi, continuă cu selecţia celui mai relevant moment surprins şi culminează cu transpunerea sa pe o pânză compatibilă ca proporţii şi pictarea în straturi succesive de culori de ulei satinate.
Ea realizează o colecţie de imagini înrudite ca sens, dar diferite din punctul de vedere al conţinutului. Piesele nu se sudează ca într-un puzzle, ci se armonizează şi creează o poveste cu mai multe secvenţe, ca un rezumat al unei naraţiuni extinse.
Călătoriile sunt o sursă de inspiraţie pentru artistă deoarece activează “cel de-al treilea ochi”, al aparatului de fotografiat, care surprinde cele mai mici detalii. Acestea devin mai târziu subiecte pictate şi material de reflecţie, cum ar fi habitatul vizitat într-o călătorie în Canada.
Habitatul artificial este o temă recurentă, el apare atât ca descriere a unor micro-climate în cele mai mici detalii, cât şi ca metaforă a unei lumi aflate la limita suportabilităţii. Aceeaşi încărcătură o au şi scenele de film, care sunt artificiale prin finitudinea lor, prin limita impusă de marginile decorului şi razei vizuale a camerei de filmat.
Fragilitatea naturii anunţă adesea o epocă muribundă, o planetă care geme de prea mult abuz, o lume consumistă care produce prea mult gunoi. Deşi minţile noastre, ştiinţa şi gadgeturile sunt din ce în ce mai evoluate şi mai rafinate, totuşi deşeurile pe care le producem cântăresc suficient cât să creeze mari dezechilibre care pot conduce la un final dezastruos, apocaliptic. Frumuseţea acestor habitate artificiale ascunde acelaşi tip de putreziciune pe care o ascundeau perucile şi rochiile rococo.
Tema rochiilor luxuriante şi a fragmentului văzut ca citat cultural este o preocupare veche de a Mariei Manea, ea realizând nişte serii impresionante de “Ingres văzut prin lentilă” în timpul studenţiei. Adică alegea câte un fragment aparent nesemnificativ dintr-o pictură celebră a lui Ingres şi o reproducea la scară foarte mare comparativ cu originalul, schimbând cu totul optica asupra conţinutului şi semnificaţiei sale. A continuat apoi cu serii de picturi ce reprezentau moda şi modele elegante, în aceeaşi cheie luxuriantă, dar şi mici fragmente kitsch, de bibelouri şi preţiozităţi dulcege. Acest traseu a adus-o în punctul în care se află acum, când urmăreşte mai multe direcţii în paralel pentru a reda acelaşi concept”, afirmă Simona Vilău.
Maria Manea Bordeanu (n.1982) a absolvit masteratul în Pictură la UNA Bucureşti în 2007. În prezent lucrează pictură, fotografie şi grafică digitală ca artistă independentă. Dintre expoziţiile la care a participat amintim Transmissionen III (2006, Universitatea de Arte şi Design Stuttgart), Zoom In (2007, galeria Artis Bucureşti), The Silk Exhibition: Presence, Affinity and Loss (2011, LC Foundation Bucureşti), The Other Body (2011, Victoria Art Center Bucureşti), Fur & Skin (2011, Art Yourself Bucureşti). Colaborează cu 418 Gallery din 2011, iar Final Scene este prima sa expoziţie personală.
Secrete la vedere la MNAR
La Muzeul Naţional de Artă
Muzeul Naţional de Artă al României lansează un nou tip de prezentări în Galeria de Artă Europeană intitulate Secrete la vedere. Acestea vor fi oferite publicului vizitator începând cu data de 1 aprilie, în prima zi de miercuri a fiecărei luni calendaristice (miercurea gratuită), de la orele 11.30 şi 14.30, durata lor fiind de aproximativ o oră.
Prezentările ghidate fac parte dintr-un un proiect organizat şi susţinut de către voluntarii adolescenţi ai muzeului, membri ai Consiliului Adolescenţilor (CADO), împreună cu educatorii muzeali ai MNAR.
Lucrările de artă ascund secrete chiar sub ochii noştri, secrete pe care s-ar putea să nu le descoperim dacă vizităm muzeul pe cont propriu. Astfel, fără a fi o abordare exhaustivă a patrimoniului Galeriei de Artă Europeană, aceste prezentări îşi propun să scoată în evidenţă trei sau patru lucrări prin intermediul poveştilor din spatele lor. Vor fi oferite detalii mai puţin cunoscute despre procesul de restaurare sau detalii inedite legate de viaţa artiştilor şi de maniera de lucru din atelierul acestora.
Prezentările vor avea lunar câte o lucrare vedetă diferită. Deşi traseul propus de tinerii voluntari va purta vizitatorii prin aceleaşi săli ale muzeului, fiecare lună va prilejui descoperirea unor noi secrete şi a unor noi poveşti.
Discriminări urbane
Victoria Art Center vă invită la vernisajul expoziţiei Discriminări urbane, curatoriată de Gabriela Mateescu, marţi, 31 februarie, ora 19.00.
Artiste: Roberta Curcă, Larisa David, Alexandra Dimache, Alexandra Ivanciu, Adriana Falub – doamna dia, Laura Andreea Mihăilă, Kiki Mihuţă, Diana Miron, Marina Oprea, IIOANA, FAYS.
Dimensiunea de gen a oraşului – iată o temă ignorată până acum de cercetarea de profil din România. Este pentru femei oraşul la nivel macro – de politici urbane, la nivel messo – de planificare locală sau la nivel micro – de practici cotidiene un spaţiu sigur şi prietenos? Este oraşul planificat şi construit (şi) după calapodul nevoilor femeilor în diversitatea lor de vârste, etnii, clase sociale, educaţie, stare de sănătate? Se regăsesc aşa cum merită femeile în memoria colectivă a acestui oraş? Este importantă o analiză asupra dinamicii oraşului şi din această perspectivă gen-izată? Este în acest context capitala României un oraş european, atent la problemele de incluziune, diversitate, egalitate?
În căutare de răspunsuri, Societatea de Analize Feministe AnA în parteneriat cu Asociaţia Front, au conceput proiectul Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen, proiect interdisciplinar din care face parte şi expoziţia de faţă în care artistele îşi propun să chestioneze diferite aspecte legate de dimensiunea de gen a spaţiul urban.
”Răpirea Europei”, la Galeria Jecza
Pădurea de cenuşă
Pictorul Ioan Sbârciu, artist cu o importantă prezenţă internaţională, va expune pentru prima oară la Timişoara, la Galeria Jecza. În expoziţie vor fi prezentate lucrări din ciclurile Răpirea Europei şi Pădurea de cenuşă.
Criticul şi istoricul de artă Maria-Magdalena Crişan, care a însoţit, în anul 2006, expoziţia artistului de la Palatele Mogoşoaia, vedea calităţile artei lui Sbârciu în afara tradiţiei naţionale de artă, ieşind „din contextul şcolilor şi al descendenţelor, înscriindu-se într-un tip de abordare propriu picturalităţii contemporane”.
Impresionantă prin vigoarea gestului pictural, prin forţa şi dramatismul coloristic, pictura sa impune şi prin maniera realizării tehnice, prin dimensiunea suprafeţei abordate (una dintre lucrările prezente având 6×3 m pictaţi), prin forţa limbajului plastic folosit.
Cuvânt de deschidere: Bogdan Iacob, profesor de istoria artei la Universitatea de Artă din Cluj-Napoca.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.