Prin galerii şi muzee de artă

Noaptea Albă a Galeriilor

În 24 aprilie, Bucureştiul petrece o nouă Noapte Albă a Galeriilor!

Patruzeci de galerii şi treizeci şi patru de spaţii alternative îşi vor deschide porţile în noaptea de 24 aprilie, oferind, în buna tradiţie, un program dinamic de expoziţii şi evenimente dedicate artei contemporane.

Aflată la cea de-a noua ediţie, Noaptea Albă a Galeriilor, proiect iniţiat şi organizat de Asociaţia Ephemair şi susţinut de Raiffeisen Bank, animă scena culturală locală, galeriile de artă, spaţiile alternative şi instituţiile culturale, alcătuind împreună o nouă hartă a Bucureştiului, o reţea fluidă care se extinde de la o ediţie la alta, incluzând noi spaţii şi zone din oraş tot mai îndepărtate de centru.

Astfel, cultura contemporană acţionează nemijlocit, influenţează structuri sociale, îşi asumă implicarea directă în schimbarea oraşului, nu doar prin acţiuni pasagere, ci printr-o prezenţă consecventă şi vie, dublată de responsabilitatea faţă de publicul vizat. Şi în acest an publicul este invitat să parcurgă traseul galeriilor pe bicicletă, susţinând încă o dată prezenţa în oraş a unor mijloace de transport cât mai puţin invazive, atât pentru fluidizarea traficului urban, cât şi pentru creşterea confortului în spaţiul public.

La prima ediţie a NAG din 2007 au participat douăsprezece galerii din Bucureşti. Ediţia a doua (2008) a reunit paisprezece spaţii. La cea de-a treia ediţie, în 2009, numărul participanţilor s-a dublat, ajungându-se la douăzeci şi opt de spaţii, iar în 2010 la patruzeci de spaţii. La a cincea ediţie s-a extins acest eveniment şi în Cluj, devenit în ultimii ani un centru cultural românesc cu o dezvoltare spectaculoasă, harta NAG a acestei prime ediţii locale reunind douăsprezece spaţii. La aceeaşi ediţie, Bucureştiul a marcat pe harta sa cincizeci şi patru de galerii şi spaţii alternative. NAG#6 a prezentat publicului treizeci de galerii şi spaţii alternative, iar în cadrulNAG#7, ediţia din 2013, harta a cuprins cincizeci şi patru de spaţii. Ediţia NAG#8 din 23 mai 2014 a înregistrat cel mai mare număr de participanţi prin prezenţa a peste şaptezeci de galerii şi spaţii alternative. Manifestarea continuă demersul de promovare a artei contemporane şi de încurajare a artiştilor români emergenţi.

Asociaţia Ephemair îşi propune să dezvolte proiecte culturale destinate promovării artei contemporane româneşti şi internaţionale. De asemenea, îşi asumă responsabilitatea socială şi rolul educativ faţă de publicul tânăr, căruia încearcă să îi faciliteze accesul la cultura generaţiei din care face parte, prin organizarea de evenimente culturale cât mai variate.

Agenda Nopţii Albe a Galeriilor va cuprinde, şi în acest an, pe lângă programul propriu al participanţilor, o serie de expoziţii şi evenimente produse de către Asociaţia Ephemair. Astfel, fie prin intervenţia în spaţii neconvenţionale deja inaugurată în octombrie 2014 prin proiectul Art on Display, fie prin producţia unor expoziţii în spaţii de artă contemporană consacrate, precum MNAC Anexa, este continuat demersul de promovare a artei contemporane şi încurajarea artiştilor români emergenţi.

Anul 2015 vine şi cu o mare provocare pentru Asociaţia Ephemair: oportunitatea de a produce şi de a promova unul dintre cele două proiecte selectate să reprezinte România în cadrul celei de-a 56-a ediţii a Bienalei de la Veneţia, prin proiectul curatoarei Diana Marincu, intitulat Inventând adevărul. Despre ficţiune şi realitate.

Co-finanţator: ArCuB. Partener instituţional: MNAC – Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Parteneri: Corcova Roy & Dâmboviceanu, X Design Services, Fabrik, Muzeul Naţional George Enescu, Baril, Musette.

Mirajul imaginilor. Dialogul privitorului cu arta în Epoca Luminilor

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită să participaţi sâmbătă, 25 aprilie, ora 12.00, la conferinţa Mirajul imaginilor. Dialogul privitorului cu arta în Epoca Luminilor, ultima din seria întâlnirilor desfăşurate în expoziţia Modele de comportament în secolul al XVIII-lea. Conferinţa este susţinută de Mălina Conţu, curatorul expoziţiei şi specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al MNAR.

Conferinţa Mirajul imaginilor. Dialogul privitorului cu arta în Epoca Luminilor îşi propune să analizeze resorturile interioare din spatele atracţiei faţă de imagini în secolul al XVIII-lea. Pornind de la ideea că astăzi, într-o lume dominată sau chiar invadată de stimuli vizuali, imaginile au încă un impact puternic asupra noastră, prezentarea va încerca să explice această atracţie pentru imagini în contextul Iluminist.

În urmă cu aproximativ 300 de ani, când picturile şi gravurile nu erau accesibile oricui, impresia pe care aceste preţioase opere de artă o lăsau oamenilor era mult mai puternică decât în prezent. Din acest motiv filozofi, gânditori, critici de artă şi oameni de litere şi-au pus problema definirii mecanismelor psihice care stau la baza procesului de creaţie artistică şi au încercat descifrarea imboldurilor intrinseci aflate la baza atracţiei privitorilor faţă de imagine. Pornind de la sentimente precum entuziasm, pasiune sau dorinţă, conferinţa Mirajul imaginilor. Dialogul privitorului cu arta în Epoca Luminilor va prezenta câteva dintre aspectele specifice relaţiei „implicate” a privitorului cu opera de artă în secolul al XVIII-lea, ţinând totuşi cont şi de contextul actual, în care imaginile sunt frecvent întâlnite şi uşor accesibile.

Totodată, Muzeul Naţional de Artă al României aduce la cunoştinţă publicului prelungirea expoziţiei Modele de comportament în secolul al XVIII-lea până pe data de 3 mai 2015.

Expoziţia Modele de comportament în secolul al XVIII-lea cuprinde o sută cinzeci şi şapte de lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, expuse pentru prima dată şi valorificate dintr-o perspectivă interdisciplinară, definitorie pentru perioada Iluminismului. Majoritatea gravuri, lucrările sunt relevante pentru normele de conduită în spaţiul public şi domestic al secolului al XVIII-lea şi, într-o anumită măsură, pentru contextul educaţional actual.

În afara mesajului educaţional, adesea moralizator, lucrările prezentate în expunere se disting şi prin calitatea execuţiei, fiind reprezentative pentru epoca de înflorire a stampei, o perioadă de maxim rafinament al tehnicii. Gravurile reflectă un interes crescut pentru artă şi reproduc, în mare parte, picturi celebre ale unor mari artişti ai vremii, precum: Jean-Honoré Fragonard, François Boucher, Jean-Baptiste Le Prince, Jean-Baptiste Huet şi William Hogarth.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.