Prin muzeele bucureştene

Misterele picturii lui Theodor Aman

Un cadou de Crăciun pregătit cu minuţiozitate de Muzeul Theodor Aman: deschiderea unei noi săli de expoziţie, ce vine să completeze întreg patrimoniul casei muzeu şi continuă ciclul expoziţional Vindecări miraculoase, aducând în faţa publicului noi tablouri restaurate de specialiştii Muzeului Municipiului Bucureşti.

Una dintre temele preferate ale pictorului Theodor Aman este natura statică cu cireşe. Cu toate că în majoritatea naturilor statice cu această temă pictorul foloseşte nenumărate alte obiecte pentru a întregi compoziţiile, cireşele sunt centrul de interes al picturilor sale.

Theodor Aman, Natură moartă cu cireşe

Puţini privitori îşi pot imagina că pictura lui Aman înseamnă un summum de elaborări, încercări şi renunţări.

Aman nu era pictorul meticulos pe care-l cred mulţi admiratori, ci era un temperament vulcanic, oricând gata să experimenteze noi expresii tematice şi plastice, folosindu-se de o pensulaţie energică, subsumând calităţile de sculptor, desenator şi gravor în gestul pensulei.

Martori ai frământării sale creative putem fi astăzi nu doar învăţând să-i privim opera cu valenţele ei, ci, datorită dezvoltării tehnicii de analiză a picturii, pătrunzând prin straturile picturale de suprafaţă, vizibile cu ochiul liber. Astfel, la studiul picturii cu aparatul de reflectografie în infraroşu se descoperă portretul unui personaj feminin pictat de Theodor Aman în alte lucrări ale sale. Acest caz nu este singular în opera lui Aman, ci se întâlneşte în foarte multe din creaţiile sale.

În cadrul vernisajului va avea loc lansarea volumului Theodor Aman. Renaştere şi edificare, autor Marian Constantin, publicat la editura Noi Media Print 2014, a cărui apariţie a fost posibilă datorită parteneriatului cu Unarte.

Natură statică

Muzeul Theodor Aman, primul muzeu de artă din Capitală, a fost deschis oficial la 16 iunie 1908.

Clădirea eclectică, asimilabilă în principal tipologiei neoclasice franceze, afişează în partea superioară elemente de decor ce amintesc templul grec (cornişa puternică, sugestia denticulilor, meandrul grec, frontoanele marcate de acrotere, care alcătuiesc coronamentele ferestrelor), precum şi elemente ce se revendică din Renaşterea florentină (volumetria aproape cubică, asemeni celei de la palatele florentine, simetria faţadelor principale, nişele cu statui de pe faţada nordică, prezenţa medalioanelor şi discurilor decorative).

Este casa în care a trăit şi a creat peste 22 de ani Theodor Aman (1831 – 1891), cel care a conceput fiecare detaliu al acestui veritabil „templu al artei”, de la proiectul de arhitectură pus în practică de antreprenorul german Fr. Scheller între anii 1867 şi 1869, până la decoraţia exterioară şi cea interioară (vitraliile, pictura murală, medalioanele sculptate pe uşi, pictura aplicată pe uşi, mobilierul sculptat, lambriurile şi soba din atelier, stucatura tavanelor).

Vernisajul are loc marţi, 23 decembrie, la ora 13.00, la Muzeul Theodor Aman.

Un călător francez în Balcani: Théodore Valério

Theodore Valerio – Dorobanţ valah

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită să vizitaţi expoziţia Un călător francez în Balcani: Théodore Valério, deschisă în perioada 19 decembrie 2014 – 29 martie 2015 în sălile dedicate expunerii de arte grafice din Galeria de Artă Europeană. Curatorul expoziţiei este Mariana Vida, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice a MNAR.

Expoziţia cuprinde o selecţie de patruzeci de gravuri ale acestui artist puţin cunoscut, majoritatea din primele tiraje şi reprezentative pentru întreaga sa creaţie. Lucrările provin de la fostul Muzeu Toma Stelian, iar Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României deţine suita aproape completă a planşelor gravate de Théodore Valério, reunite sub titlul Souvenirs de la monarchie autrichienne. Suite de dessins d’après nature gravés à l’eauforte par Th. Valério. La Hongrie. Populations des provinces danubiennes en 1854. La Croatie. La Slavonie. Les frontières militaires. La Dalmatie, Le Monténégro (Paris, A. Pierron et A. Delâtre, 1855-1864).

Theodore Valerio – Muzicanţi morlaci

Pictor, litograf şi gravor, Théodore Valério (1819 – 1879) s-a format în ambianţa atelierului lui Nicolas-Toussaint Charlet (1792-1845), maestrul îndrăgit al multor artişti francezi de renume, precum Auguste-Denis-Marie Raffet şi Charles-Henri-Amédée. Asemenea lui Charlet, Théodore Valério a fost interpretul tipurilor expresive, inspirate din popor. Acesta şi-a depăşit mentorul transformând observaţia realistă în ştiinţă antropologică.

Théodore Valério a realizat gravuri inspirate de numeroasele sale călătorii în Germania şi Italia (1841-1845), dar mai ales în Ungaria, Bosnia şi în zona frontierelor militare ale Imperiului Austriac, unde a realizat studii complexe etnografico-antropologice asupra locuitorilor. Călător neobosit, animat de o stare de spirit romantică, şi totodată bun cunoscător al tradiţiei clasice, el se dedică studiului etnografic, cartografiind în Balcani zone sălbatice şi încă necunoscute ale Europei. În imaginile sale se întrepătrund datele observaţiei obiective de o mare valoare documentară, cu o viziune stilistică inconfundabilă, marcată de o poetică vizuală care îl singularizează în rândul artiştilor documentarişti din epoca sa.

Expoziţia Un călător francez în Balcani: Théodore Valério este însoţită de un catalog care repertoriază cele nouăzeci şi trei de planşe gravate aflate în colecţie, organizate cronologic, conform suitelor concepute de artist: Ungaria, Populaţiile Provinciilor dunărene în 1854, Croaţia, Slavonia, Frontierele militare, Dalmaţia, Muntenegru şi Tipuri izolate.

Fiecare secţiune este precedată de o prezentare succintă a tipurilor etno-antropologice studiate şi realizate de artist pe parcursul călătoriilor de documentare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.