Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, a fost numit în funcţie în 2005 de preşedintele Traian Băsescu, la fel ca în cazul procurorului şef Kovesi, tot la propunerea ministrului Justiţiei de atunci, Monica Luisa Macovei.
La doar 39 de ani, Daniel Morar a fost lansat în lumea bună a justiţiei de Licuriciul portocaliu Number 2 din PDL (Number 1 e Băsescu, evident), preşedintele PDL, Emil Boc, care era în perioada respectivă primar al municipiului Cluj-Napoca. Morar ocupa pe atunci postul de procuror la Secţia de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. Amiciţia cu Boc se datorează faptului că a fost coleg de generaţie la Universitatea „Babeş-Bolyai”, cu Boc, fostul premier fiind în aceea perioadă cursant al Facultăţii de Filozofie.
Procurorul Daniel Morar a intrat în atenţia opiniei publice, până la învestirea în fruntea DNA, mai ales din cauza unor arestări şi trimiteri în judecată care, potrivit presei acelor vremuri, au fost abuzive, respectiv imputabile, ba chiar realizate la comandă politică. Să fim înţeleşi însă, nimic nu s-a concretizat în acest sens. Amintim aici cazul fostului director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Liviu Ciupe, sau cazul fostului primar al municipiului Cluj-Napoca Gheorghe Funar. Pe fostul director Liviu Ciupe, cu apartenenţă politică la PD (vicepreşedinte judeţean – un fel de Radu Bica cel arestat şi condamnat la cinci ani de puşcărie cu executare), procurorul Morar l-a arestat pentru abuz în serviciu, la presupusa comandă a prefectului PNŢCD de atunci al judeţului Cluj, Radu Sârbu, pe fondul unor fricţiuni între PNŢCD şi PD, în perioada guvernării de coaliţie CDR-PD-UDMR.
Liviu Ciupe a fost achitat definitiv de instanţele din România şi, mai mult, a obţinut din partea Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) condamnarea şi obligarea statului român la plata de despăgubiri de 500.000 de euro pentru perioada în care a fost arestat abuziv de procurorul Morar. De asemenea, în perioada arestării, mama lui Liviu Ciupe a murit de inimă rea, iar procurorul Morar a refuzat să încuviinţeze ca fiul decedatei să asiste, escortat de poliţişti, la înmormântarea mamei sale.
Tot procurorul Morar l-a trimis în judecată, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, posibil la comanda regimului Emil Constantinescu, pe fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Gheorghe Funar, care a fost achitat de toate cele trei instanţe care au judecat cazul.
Apoi, în perioada guvernării PSD, dintre 2001 şi 2004, Morar nu a mai ieşit în lumina reflectoarelor, fiind marginalizat. Nu este exclus ca, din această cauză, după 2005, când PSD a ajuns în Opoziţie, Morar să fi început să plătească o serie de poliţe.
Imediat după învestirea în funcţia de procuror-şef al DNA, Morar a închis celebrul dosar „Flota”, în care Traian Băsescu fusese inculpat şi trimis în judecată anterior pentru prejudicierea economiei naţionale cu suma de 324 de milioane de dolari, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. Concret, la câteva luni după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României, prin sentinţa penală nr. 293 din 27.09.2005, pronunţată în dosarul nr. 4539/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, a restituit dosarul „Flota” la DNA în vederea refacerii rechizitoriului „având în vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei”, respectiv pentru nesemnarea lui de cărre procurorul general al PNA. Sentinţa a rămas definitivă prin decizia Completului de 9 judecători nr. 312 din 05.12.2005.
S-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că restituirea dosarului s-a datorat nu imunităţii prezidenţiale sau necesităţii reluării urmăririi penale, cum a fost intoxicată iniţial presa, ci faptului că rechizitoriul emis în dosarul „Flota” nu a fost confirmat de fostul şef al PNA, Ioan Amărie, aflat în concediu, ci de adjunctul acestuia, Gheorghe Suhan, căruia i-a delegat temporar atribuţiile de procuror general al PNA. Judecătorii Înaltei Curţi au apreciat, în mod curios: „În cauza de faţă, procurorul general adjunct nu a confirmat rechizitoriul în numele procurorului general, ci al său personal. Astfel, ar fi trebuit să existe semnătura procurorului general adjunct Suhan Gheorghe în numele procurorului general Ioan Amărie, căruia să-i fi fost trecut numele, iar nu procurorul general adjunct Suhan Gheorghe să semneze în nume propriu. Procedând contrar, actul de sesizare al instanţei, respectiv rechizitoriul, este lovit de nulitate absolută datorită neregularităţii sale”. Foarte important, în motivarea Curţii s-a mai arătat: „Înalta Curte… se află în situaţia de a restitui organului care a întocmit actul de sesizare, rechizitoriul, în vederea refacerii acestuia …”, iar dispozitivul sentinţei penale nr. 293 din 27.04.2005 prevede: „Restituie cauza privind pe inculpaţii … Parchetului Naţional Anticorupţie, având în vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei”. O întreagă tevatură juridică asemănătoare cu deciziile de acum ale Curţii Constituţionale.
Iar procurorul şef Morar, numit în funcţie de Băsescu, în loc să semneze rechizitoriul întocmit în dosarul „Flota” şi să-l retrimită instanţei de judecată, aşa cum a dispus aceasta, a repartizat dosarul unui procuror din subordine. Acesta a dispus o nouă expertiză, ce a stabilit un prejudiciu de 0 lei, faţă de prejudiciul de 324 milioane dolari stabilit prin prima expertiză efectuată în cauză. În baza noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 76 de inculpaţi din dosarul „Flota”, iar în privinţa lui Traian Băsescu au dispus disjungerea cauzei, motivând că şeful statului ar beneficia de imunitate prezidenţială şi nu poate fi cercetat. Astfel, dosarul „Flota” a fost tras pe linie moartă la DNA (ca toate celelalte dosare penale ale lui Traian Băsescu) în pofida faptului că 16 nave de mare tonaj din flota comercială a României au dispărut fără ca cineva să răspundă. Este de reţinut că ani de zile DNA nu a informat presa despre noua expertiză efectuată în cauză, până în februarie 2008, când, la şedinţa de bilanţ a DNA, încolţit de jurnalişti, procurorul-şef Daniel Morar a recunoscut că, întrucât noua expertiză a stabilit că nu există niciun prejudiciu, s-a dat scoatere de sub urmărire penală pentru 79 de inculpaţi din dosarul „Flota”, mai puţin pentru Traian Băsescu, despre care a spus că „are imunitate”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.