Preşedintele României, Traian Băsescu, a chemat guvernul la ordin pentru a-l urechea din cauză că nu a concediat bugetari dar, mai mult, admonestează şi parlamentul ţării pentru că nu îşi dizolvă una dintre camere iar pe cealaltă nu o reduce dramatic. Paradoxul este că şeful statului român stăpâneşte Palatul Cotroceni cu o schemă de încadrare triplă de consilieri prezienţiali şi de stat în comparaţie cu cea de pe vremea lui Emil Constantinescu şi dublă faţă cea din mandatul lui Ion Iliescu. Şeful statului a anunţat, luni seara, la B1 TV, că vrea să cheme Guvernul la consultări la Cotroceni. "Nu vă ascund că nu sunt convins nici de realitatea a ceea ce se afirmă la Guvern, am dat oameni afară… Nu prea am văzut în statistici şomeri din sectorul bugetar. Nu prea am văzut. O să mă mai uit cu atenţie zilele următoare. S-au comasat ministere, dar a rămas acelaşi număr de salariaţi… Ceva e în neregulă şi acolo. Am să am o discuţie cu Guvernul săptămâna viitoare. Pe articolul 86 din Constituţie, o să-i invit la consultări Guvernul", a arătat Băsescu.
Deşi şeful statului român a cerut acum concedieri iar anul trecut, restructurări şi reduceri de cheltuieli cu 20 la sută, Administraţia Prezidenţială nu numai că nu a anunţat vreo reducere a cheltuielilor de personal şi a celorlalte, ba chiar beneficiază de unele majorate.
În timp ce anul trecut se înregistrau neajunsuri din cauza concediilor fără plată forţate din diverse sectoare bugetare, la Cotroceni, nimeni nu s-a anunţat în concediu fără plată conform ordonanţei Guvernului.
Posturile din 2010, la secret
Administraţia Prezidenţială are o normă de încadrare de maximum 260 de posturi. Dintre acestea, doar cinci posturi erau vacante la sfârşitul anului 2008, după cum declarau pentru Cotidianul.ro surse din Administraţia Prezidenţială, pe baza unor documente oficiale interne.
Prin urmare, instituţia preşedintelui României, conform scriptelor oficiale amintite, era prevăzută să funcţioneze în 2009 cu 255 de salariaţi.
În 2010, cifra de încadrare este una confidenţială având în vedere că acestea nu mai sunt evidenţiate detaliat, la fel ca în anii trecuţi, în capitolul destinat Adminstraţiei Prezidenţiale din Legea bugetului de stat.
În vremea lui Emil Constantinescu, Preşedinţia avea o limită maximă pentru personalul necesar funcţionării instituţiei, de 120-140 de posturi, după cum îşi amintea, într-o declaraţie pentru Cotidianul.ro, fostul consilier prezidenţial pentru probleme economice Cătălin Harnagea.
„Niciodată acest maxim nu a fost atins. Am păstrat un număr mult mai mic, de vreo 80-100 de angajaţi, la un moment dat“, şi-a adus aminte pentru Cotidianul.ro şi prof. univ. dr. Zoe Petre, fostul consilier prezidenţial pe probleme politice şi şef al corpului de consilieri din vremea preşedinţiei lui Constantinescu.
Fost şef al Departamentului de resurse umane în vremea ultimului mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), profesorul-inginer Dan Vuerich şi-a reamintit la rându-i, pentru Cotidianul.ro, de o cifră maximă de 180 de posturi în Administraţia Prezidenţială din vremea respectivă.
„În mod sigur nu am avut vreodată schema de personal completă la Palatul Cotroceni“, susţine Dan Vuerich. Fostul consilier ne-a mai explicat că, faţă de mandatul lui Constantinescu, sub cel al lui Ion Iliescu au mai fost cuprinşi în schema de personal „grădinarii şi mecanicii, care până atunci erau angajaţii RA-APPS, dar lucrau efectiv doar la Administraţia Prezidenţială“.
Şi cu Orban zece
Nu doar schema umflată de personal este o caracteristică a mandatului lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, ci şi mărirea numărului de consilieri prezidenţiali. Nu mai puţin de zece astfel de sfetnici de rang înalt are acum şeful statului, după cooptarea din acesta an a lui Leonard Orban.
De ce sunt atât de importanţi ? Consilierii prezidenţiali sunt asimilaţi funcţiei de ministru şi au salarii pe măsură. În plus, pot beneficia conform prevederilor legale în vigoare, de protecţie antiteroristă. Toate plătite din bugetul alimentat de contribuabilii români.
Dacă Emil Constantinescu a avut numai trei asemenea sfetnici de rang foarte înalt, Ion Iliescu a numit şase astfel de consilieri.
Traian Băsescu a angajat, doar anul trecut !, trei noi consilieri prezidenţiali – Peter Eckstein-Kovacs, Iulian Fota şi Corina Alexandrina Gătej. Acelaşi Traian Băsescu a angajat şi doi consilieri de stat. Aceştia sunt asimilaţi funcţiei de ministru adjunct. Nou-numiţii sunt Bogdan Mănoiu şi Claudiu-Constantin Dinu.
Totodată, preşedintele României a semnat, în vară, în plină criză economică, decretul prin care l-a ridicat pe consilierul de stat Alexandru Gheorghe Gussi la rangul de consilier prezidenţial.
Consilierii, o căciulă de bani
Cei şase noi consilieri pe care i-a adus Traian Băsescu la Palatul Cotroceni în 2009 îi costă pe contribuabilii români peste 6.000 de euro pe lună, iar anual, mai bine de 60.000 de euro.
Salariul mediu al unui consilier prezidenţial – asimilat rangului de ministru – este de 5.127,5 lei, iar cel al unui consilier de stat – cu rang de ministru adjunct – este de 4.489,25 lei.
În topul veniturilor lunare din 2008 ale consilierilor prezidenţiali conduce vocalul Sebastian Lăzăroiu, cel care semnala pericolul bătăliei dintre presă şi democraţie.
Reputat sociolog şi un recunoscut analist şi consultant politic, de altfel, cu cei 6.000 de lei pe lună, Lăzăroiu a avut cu 1.000 de lei mai mult decât toţi colegii lui.
Topul consilierilor de stat îl are pe locul întâi pe Gabriel Pişcociu, cu peste 5.500 lei pe lună, în medie.
În timpul preşedinţiei sale, Emil Constantinescu a avut în medie doar trei consilieri prezidenţiali: Zoe Petre, Dorin Marian şi Cătălin Harnagea. Plecaţi la un moment dat, locurile ultimilor doi au fost luate de Constantin Degeratu şi de Valentin Ionescu. Trecător, acelaşi rang l-a avut şi Sorin Moisescu.
Ion Iliescu a avut şase consilieri prezidenţiali, conform Decretului Prezidenţial 610 din 20 decembrie 2000: Ioan Talpeş, Octavian Ştireanu, Gheorghe Zaman, Simona-Mirela Miculescu, Corina Creţu şi Mihai Constantinescu. Prin Decretul Prezidenţial 126 din 10 martie 2004, Ion Iliescu l-a înlocuit pe Ioan Talpeş cu Rodica Stănoiu.
La un pas de Lăzăroiu
În 2008, Traian Băsescu, cu venitul său mediu lunar de 6.410,25 lei, l-a depăşit pe consilierul său, Sebastian Lăzăroiu, cu doar 318,5 lei.
Instituţia preşedintelui României, după cum a mai scris cotidianul.ro, a fost răsfăţata bugetului de stat pe anul 2009, deşi efectele crizei economice lovesc din plin.
Guvernul PNL al lui Călin Popescu Tăriceanu decisese să aloce Palatului Cotroceni, de la bugetul de stat, 9.000.000 de euro. Numai că noul guvern condus de preşedintele Partidului Democrat Liberal, Emil Boc, a dat pentru Palatul Cotroceni 12.000.000 de euro.
Cu foarte multă îndrăzneală, Traian Băsescu vorbea de reformarea altora: „Pot înţelege interesul partidelor de a fi reprezentate în administraţie, conform rezultatului alegerilor, asta nu este de neînţeles. Ce nu înţeleg este tergiversarea diminuării aparatului de stat excesiv, adică trimitere în şomaj a unui mare număr de funcţionari publici şi contractuali“. Băsescu era scandalizat de faptul că funcţionarii „încarcă inutil“ statul de plată.
Cotidianul.ro a solicitat printr-o adresă oficială Administraţiei Prezidenţiale să explice ce restructurări de personal a operat pe baza legislaţiei promovate privind restructurarea personalului bugetar …
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.