Ce înseamnă criza? Dacă o să căutaţi definiţia cuvintelor criză, şoc, traumă, pierdere, anxietate, deprimare, moarte, renaştere, o să găsiţi multe legături între ele.
Spun că viaţa e o împletire de diverse crize existenţiale şi probleme. Viaţa de la naştere la moarte provoacă modul nostru de adaptare. Ai o criză la 1 an, una la începutul grădiniţei, alta la început de şcoală, alta la trecerea din clasa a 4-a în clasa a 5-a, apoi la liceu, facultatea, căsătoria, naşterea primului copil, primul loc de muncă, trecerea la vârsta a doua, plecarea copiilor din cuib, pensionarea, vârsta a 3-a.
Pe lângă aceste crize ale vârstelor, mai pot exista şi crize legate de unele evenimente de viaţă care ţin de noi înşine, de familie sau societate în ansamblu.
Unele crize pot ţine de evenimentele traumatice pe care le-am întâmpinat în cursul vieţii. Conform Scalei severităţii factorilor sociali de stres la copii şi adulţi din DSM III- R avem următorii factori: pierderea serviciului, divorţ, violenţa conjugală, multe morţi în familie, boală cronică, exmatriculare, diferenţa de mai puţin de 1 an ½ între fraţi, certuri la serviciu şi în familie, şomaj, arest, naşterea unui frate, despărţirea de un prieten, schimbarea locului de muncă, schimbarea oraşului (sau domiciliu, şcoală, ţară), abuz sexual, avorturile, închisoarea.
Graviditatea, vacanţele, căsătoria, câştigarea la loto, a accede într-o funcţie înaltă sunt tot surse de stres puternice, deşi am crede că un eveniment bun nu poate crea o criză.
Unii factori de stres potenţial traumatici ţin de condiţiile de viaţă din familie: un părinte alcoolic, cu probleme emoţionale grave – psihotic, sau fără serviciu, doi adulţi care se ceartă frecvent, violenţa conjugală, abuz asupra copiilor psihologic, fizic, emoţional, sexual, părinti autoritari – duri, părinţi dezinteresaţi, arest al vreunui părinte, boală cronică, moartea părintelui la vârsta fragedă a copilului, lipsa unui părinte din domiciliu, moartea partenerului, omucidere, sinucidere în familie, multe persoane în spaţiu impropriu de locuit, mamă singură, educaţie precară, lipsă financiară. Foarte mulţi factori stresori sunt preluaţi de fiecare dintre noi din familia de bază. Dacă un părinte a avut o criză la un anumit moment al vieţii este mai mult ca sigur ca din fidelitate să avem şi noi acelaşi tip de criză când ajungem la aceeaşi vârstă. Dacă învăţăm să conştientizăm acest bagaj transgeneraţional, atunci putem să nu preluăm crizele strămoşilor şi traumele lor.
Unele crize sunt acute, altele cronice. O traumă cumulată (de exemplu, ceartă în familie în fiecare zi) afectează viitorul adult chiar mai mult decât o bătaie pasageră.
O persoană trăieşte o criză mai profund atât timp cât este sensibilizată de la naştere (a avut neşansa de a se naşte greu, de a îi muri mama la naştere, de a fi abandonat şi alte traume de acest fel).
Societatea în ansamblul ei poate fi funcţională sau disfuncţională. Când societatea prin instituţiile ei nu mai oferă siguranţă, intervine anomia socială şi atunci familia devine disfuncţională şi fireşte şi indivizii care o conţin. În definitiv, noi facem parte dintr-un mare sistem şi daca un element al sistemului este putred, asta influenţează întregul sistem.
Despre fiecare tip de criză în numerele viitoare.
Bibliografie:
Vorbe fără glas. Cum facem faţă pierderilor, separărilor şi violenţelor din viaţa noastră – Cristiana Alexandra Leviţchi, Clara Toma, Ed. Ascendent, 2009
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.