Abuzuri, procurori „spălaţi” la comandă, pile şi candidaţi din serviciile secrete

Ne tot întrebăm în ultima vreme cine şi din ce motiv „scapă” zilnic stenograme din dosare nefinalizate şi de ce apar doar stenogramele convorbirilor adversarilor preşedintelui Băsescu sau ale unor persoane mai puţin importante din anturajul prezidenţial. La fel de justificată este şi întrebarea referitoare la pasivitatea pe care o demonstrează procurorii în cazul fraudei evidente comise în Parlament la votul pe Legea pensiilor. Răspunsul la toate aceste întrebări se află în două zone strâns legate între ele, dependenţa ilegală şi nesănătoasă a procurorilor de puterea politică şi în egală măsură profilul profesional şi moral al procurorilor. Având în vedere că luni 1 noiembrie are loc faza finală a alegerilor de la Consiliul Suprem al Magistraturii, poate ar fi cazul să ne uităm cu mai multă atenţie la ceea ce se petrece acolo, în spatele scenei, unde se trag toate sforile.

CSM nu ţine seama de lege. Abuzuri şi reguli modificate în timpul jocului

Procurorul Ştefan Crişu de la Parchetul Tribunalului Bucureşti a fost eliminat din cursa pentru Consiliul Superior al Magistraturii după ce s-a calificat pentru ultimul tur de scrutin, cel din 1 noiembrie. Plenul CSM a decis prin Hotărârea nr. 907 din 21 octombrie 2010 eliminarea „pe cale administrativă” din cursă a lui Crişu. Eliminarea lui Ştefan Crişu a fost dictată de Biroul Electoral al CSM, la propunerea preşedintelui Anton Pandrea. Motivul invocat a fost că Parchetul Tribunalului Bucureşti este deja reprezentat în CSM de Bogdan Licu, al cărui mandat se termină peste doi ani.

Procurorul Ştefan Crişu a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărârea CSM de a-l scoate abuziv din cursă. Cu toate că ultimul tur de scrutin urmează a avea loc în data 1 noiembrie, Înalta Curte a programat judecarea plângerii lui Crişu abia în februarie 2011. Procurorul Crişu a obţinut totuşi ordonanţă preşedinţială de suspendare a alegerilor de la CSM până la verdictul Înaltei Curţi. „Alegerile sunt suspendate de drept, în acest moment. Numai că membrii CSM au refuzat pur şi simplu să ia în discuţie această ordonaţă preşedinţială de suspendare a alegerilor de luni. Se merge înainte cu alegerile, şi, cu toate că alegerile sunt suspendate de drept, astăzi plenul CSM a dat undă verde şi tipăririi buletinelor de vot pentru ziua de luni. CSM ignoră cu bună ştiinţă legea şi hotărârile Justiţiei”, a declarat pentru cotidianul.ro procurorul Ştefan Crişu.

Candidaţii Elisabeta Drăguţ şi George Bălan: o favorită a procurorului general al României şi un aşa-zis opozant al Monicăi Macovei


Cotidianul.ro a scris pe larg despre chestiunile scandaloase care se petrec la alegerile pentru CSM, exemplificând cu două cazuri concrete, a doi procurori candidaţi favoriţi la câştigarea poziţiei din partea Parchetelor de pe lânga Curţile de Apel. Este vorba despre procurorul George Bălan, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, fost şef al acestei unităţi în perioada 2002-decembrie 2009 şi fost şef al Comisiei de Disciplină în Ministerul Public între 1999 şi 2000, şi Elisabeta Drăguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Numele şi activitatea celor doi sunt însă şi cele mai controversate.

Urmare a articolului din cotidianul.ro, din 7 octombrie, candidata Elisabeta Drăguţ, prietena şi favorita indiscutabilă a procurorului general al României, Laurei Codruţa Kovesi, a cerut în scris conducerii CSM în data de 13 octombrie să fie verificate aspectele menţionate în articolul apărut pe site-ul nostru. Procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova îşi motivează solicitarea invocând „afectarea reputaţiei profesionale”.

Preşedintele CSM, Florica Bejinariu, a dat o rezoluţie surprinzătoare acestei cereri făcute de Elisabeta Drăguţ. După cum se poate vedea şi în fotocopia acestei cereri, preşedintele CSM a dispus efectuarea „de urgenţă a verificării” solicitate de şefa Parchetului Curţii de Apel Craiova. Mai exact până în data de 28.10.2010, în aşa fel încât Elisabeta Drăguţ să se poată prezenta la faza finală a alegerilor pentru CSM de luni 1 noiembrie, cu mapa profesională albită de toate petele negre. Spuneam că dispoziţia dată de Florica Bejinariu este surprinzătoare, întrucât este de notorietate faptul că cereri de acest fel de apărare a reputaţiei profesionale a unor procurori obişnuiţi sunt soluţionate în intervale foarte lungi de timp, uneori chiar după un an, şi nu în doar câteva zile, aşa cum s-a întâmplat în cazul procurorului Elisabeta Drăguţ, buna prietenă a Laurei Codruţa Kovesi.

După dezvăluirile din cotidianul.ro din data de 7 octombrie, controversatul procurorul George Bălan, al doilea favorit la câştigarea poziţiei de reprezentant al procurorilor de pe lângă Curţile de Apel din CSM, nu a cerut să-i fie apărată reputaţia profesională, aşa cum a procedat procurorul Elisabeta Drăguţ. Bălan a adoptat o altă tactică. Şi-a intensificat campania electorală agresivă, în special prin ieşiri în mass-media, promovându-şi o imagine de adversar neînfricat al Monicăi Macovei. George Bălan şi-a construit toată campania electorală pe falsul mit al opoziţiei faţă de vestala justiţiei pedeliste.

Colegii lui George Bălan din Parchetul Bucureşti spuneau că atunci când, în 2005, 2006 sau 2007, ei, procurorii obişnuiţi, semnalau public imixtiunile scandaloase ale Monicăi Macovei în dosarele lor, fostul lor şef tăcea mâlc şi îi lăsa să se bată singuri, aşteptând să se limpezească apele pentru a se putea cocoţa cât mai profitabil pe noul valul al Justiţiei portocalizate. „După războiul crâncen de doi ani, pe care noi pălmaşii din Parchetul Bucureşti l-am dus cu madam Macovei, acum, în prag de alegeri la CSM, hop se arată şi viteazul nostru fost şef Bălan. Unde era domnul Bălan când noi eram ameninţaţi de Monica Macovei, în perioada 2005-2007? Stătea cuminte să nu supere garda talibană a lui Macovei, şi acum se trezeşte vorbind, că deh, aşa dă bine în campania electorală pentru CSM!”, ne-a declarat plin de năduf unul dintre procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Dedesubturile din Justiţie ale alianţei PSD-PDL. Procurorul Oana Schmidt-Hăineală, omul serviciilor secrete?

S-a tot spus, mai ales după 2005, că procurorii – atât de lăudaţi de Traian Băsescu şi de Monica Macovei – sunt „neimplicaţi politic şi imparţiali”. Pentru a vedea cât de „imparţiali”, „neimplicaţi politic” şi „neafectaţi de alianţele transpartinice” sunt procurorii fideli regimului pedelist, e necesar să studiem cu atenţie traseul profesional al unui alt candidat favorit la alegerile de la CSM din 1 noiembrie.

Procurorul Oana Andrea Schmidt-Hăineală concurează pentru postul din CSM rezervat procurorilor de pe lângă tribunale, cu principalul său contracandidat, Cristian Deliorga, un vechi membru al CSM, dar şi cu procurorul Ştefan Crişu de la PTMB (despre a cărui scandaloasă eliminare din cursă s-a scris la începutul acestui articol) şi cu procurorul Ioan Marius Aron de la PT Sibiu.

La doar 35 de ani, Oana Schmidt-Hăineală are un CV pe cât de stufos, pe atât de plin de semne de întrebare.

Oana Schmidt-Hăineală, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, a ajuns extrem de repede, în doar câteva luni – în timpul guvernului Adrian Năstase -, procuror-şef al Biroului de anchete speciale magistraţi şi poliţişti, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În perioada ministeriatului Monicăi Macovei, Oana Schmidt-Hăineală a fost numită director al Direcţiei pentru Relaţia cu Ministerul Public şi de prevenire a criminalităţii şi a corupţiei, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, o funcţie cu mare greutate.

Schmidt-Hăineală a fost transferată la începutul anului 2009 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Însă, după doar două luni, în aprilie 2005, Oana Schmidt-Hăineală este numită printr-o decizie semnată de Emil Boc, în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului PSD, Dan Nica. Atunci când PSD a ieşit de la guvernare, în 1 octombrie 2009, procurorul Schmidt-Hăineală nu a fost demis în câteva ore, aşa cum s-a întâmplat şi cu ceilalţi consilieri de stat ai miniştrilor PSD. Mai mult, Oana Schmidt-Hăineală a fost păstrată în această funcţie la ordinul expres al lui Vasile Blaga, până în data de 4 februarie 2010. Importanţi membri ai PSD care puseseră umărul la aducerea procurorului Hăineală în aparatul de lucru al lui Dan Nica s-au declarat uimiţi de faptul că Oana Schmidt-Hăineală a fost singura păstrată în funcţie, în timp ce toţi clienţii politici ai PSD numiţi în guvern la începutul lui 2009 au fost destituţi de Blaga şi Boc într-o singură noapte, după ce social-democraţii au ieşit de la guvernare. Pedeliştii le-au transmis atunci celor de la PSD faptul că „era necesară păstrarea Oanei Schmidt-Hăineală întrucât aceasta lucrează pe operativ”, după cum ne-a declarat un personaj cu greutate din conducerea PDL. Cei care sunt familiarizaţi cu literatura de specialitate din zona serviciilor secrete ştiu ce înseamnă „a lucra pe operativ”.

Dacă la asta mai adăugăm şi faptul că tânăra procuroare a făcut un important stagiu de pregătire la o unitate de învăţământ din Israel, arondată Mossad, şi că este o bună vorbitoare de limbă arabă, atunci avem un tablou mai complet al profilului profesional al acestui candidat la o funcţie cu greutate în CSM.

În 4 februarie, Oana Schmidt-Hăineală a fost numită în postul de consilier al preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, din Guvernul României, post pe care l-a eliberat la cerere, în iulie 2010.

Acum, la sfârşitul anului 2010, iată că procurorul Oana Andreea Schmidt-Hăineală a luat decizia de a se întoarce în sistemul de Justiţie, depunându-şi candidatura la postul de reprezentant al procurorilor de pe lângă tribunale, din CSM. Apropo de aplecarea Oanei Schmidt-Hăineală către „zona operativă”, e foarte interesant că unul dintre obiectivele principale din programul său electoral este acela al „eliminării riscului de contaminare informativă a procurorilor”. Asta e din categoria cuiul tot cu un cui se scoate… sau se înlocuieşte cu un altul, de la caz la caz…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.