Completul de şapte judecători de la secţia a III-a a Curţii Europeane a Drepturilor Omului a decis că statul român a încălcat articolele 2 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viaţă şi, respectiv, la viaţă privată şi de familie, transmite Mediafax.ro.
Astfel, Curtea a decis marţi ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, pentru încălcarea articolului 2, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, pentru încălcarea articolului 8.
Totodată, Guvernul român trebuie să plătească 20.000 de euro avocaţilor Antonie Popescu, Ioana Sfîrăială şi Ionuţ Matei, care l-au reprezentat pe Mărieş.
CEDO a stabilit că România are o legislaţie necorespunzătoare în ceea ce priveşte colectarea şi păstrarea datelor personale de către serviciile secrete. Potrivit Curţii, autorităţile române nu au respectat dreptul la viaţă privată al lui Mărieş şi nu numai.
Curtea vorbeşte despre „lipsa unor garanţii suficiente în legislaţia naţională, care a permis ca informaţiile culese în 1990 de serviciile de informaţii despre domnul Mărieş să fie păstrate până în 2006. Pe de altă parte, în lipsa unor garanţii în legislaţia naţională, Mărieş este supus unui risc serios de a avea convorbirile telefonice ascultate”.
În ceea ce priveşte moartea lui Nicuşor Vlase, fiul soţilor Vlase, Curtea a criticat faptul că ancheta a durat mai bine de 20 de ani, autorităţile clasificând, în mod nejustificat. Curtea a remarcat că au fost ascunse probe, lucru care a limitat capacitatea anchetatorilor de a stabili faptele. La fel, nu este justificată clasificarea drept „secret” sau „strict secret” a informaţiilor esenţiale pentru anchetă. Cât despre invocarea mizei sociale şi politice de către autorităţile române, aceasta nu poate justifica tergiversarea pentru o perioadă atât de lungă a anchetei. Dimpotrivă, arată decizia Curţii, era important pentru societatea românească ca autorităţile să trateze acest dosar cu promptitudine, fără întârzieri inutile, pentru a nu creea aparenţa că anumite fapte se bucură de impunitate.
Soţii Vlase sunt părinţii unui tânăr care, la 19 ani, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost ucis la Braşov, în cadrul unei manifestaţii anticomuniste reprimate de forţele de ordine. Teodor Mărieş a acţionat în judecată statul în calitate de participat la manifestaţiile anticomuniste din timpul Revoluţiei.
Cei trei s-au plâns de lipsa unei anchete eficiente şi tergiversarea finalizării sale în dosarul reprimării Revoluţiei din decembrie 1989.
Potrivit soluţiei CEDO, care nu este definitivă, Mărieş a participat activ la Revoluţia din 1989, iar de-a lungul anilor a solicitat de mai multe ori anchetarea incidentelor din timpul manifestaţiilor anticomuniste.
Preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie” a susţinut că, în 1990, a fost supravegheat ilegal de autorităţile statului, care i-au interceptat telefonul.
În 2006, el a prezentat copii ale unor rapoarte de supraveghere. De asemenea, în 2002, Evenimentul Zilei publica un articol intitulat „Cei 13 supravegheaţi de către SRI”, însoţit de un document care ar fi aparţinut Serviciului Român de Informaţii. Documentul conţinea o listă cu numele a 13 persoane, printre care şi soţia lui Mărieş, pe numele căruia se întocmise abonamentul telefonic fix din casa celor doi.
În 2008, Asociaţia „21 Decembrie” a cerut SRI să comunice date despre interceptarea a trei telefoane mobile şi două telefoane fixe din sediul ONG-ului. În 2009, Mărieş a reiterat solicitarea către SRI, cerând să ştie dacă între decembrie 1989 şi 2009 a existat o autorizaţie de filaj în ceea ce-l priveşte, inclusiv prin interceptarea telefonului.
În februarie 2009, SRI i-a răspuns acestuia că, în baza Legii 51/1991 privind securitatea naţională şi Legea 14/1992 privind reglementarea activităţii SRI, sunt „imposibile” confirmarea sau infirmarea solicitării lui Mărieş, pentru că este necesară „respectarea prevederilor imperative ale legislaţiei în vigoare”.
Completul CEDO a fost format din judecători din Andora, Armenia, Olanda, Letonia, Spania, Moldova şi, potrivit regulamentelor, din România. Judecătorul ad-hoc al României a fost Florin Streteanu, prodecanul facultăţii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai. În 2009, acesta l-a înlocuit, la cererea Asociaţiei 21 Decembrie, pe Corneliu Bârsan, considerat incompatibil. În 1990, Bârsan era decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi este martor în dosarul mineriadei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.