Procesul deputatului Ion Stan se judecă pe bază de „probe editate şi modificate”

În procesul deputatului Ion Stan a ieşit la iveală, în urma unei expertize tehnice extrajudiciare, că înregistrările audio ambientale şi redarea convorbirilor telefonice interceptate, utilizate drept probe în acuzare, sunt editate şi modificate în fişiere ce nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor fişiere originale/autentice. Aceasta înseamnă, după cum vom vedea în cele ce urmează, că tocmai diferentele dintre duplicatele pe baza cărora s-a întocmit rechizitoriul şi originale contează în judecarea cauzei şi stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului.

Expertiza, realizata la Universitatea din Denver, S.U.A., de către dr. ing. Cătălin Grigoraş, expert tehnic judiciar autorizat în domeniile voce şi vorbire, fotografii şi înregistrări video, pune în evidenţă că:

• Înregistrărilor audio puse la dispoziţie sunt realizate în formatul WAV ADPCM A-Law, 8 KHz, 8-bit, mono, deşi sistemul naţional de interceptare a comunicaţiilor a produs în alte cauze, aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fişiere în alt format, repectiv WAV PCM, 8KHz, 16 bit, mono şi chiar dublu-mono [dosarele nr. 745.1/1/2007; 4500/1/2007; 3948/1/2008; 10753/1/2008, precum şi în alte dosare, dar care încă nu au fost soluţionate]

Faptul că formatul fişierelor realizate în dosarul deputatului Ion Stan diferă de cel uzual pune unele probleme: cine şi unde a realizat înregistrările, dacă s-au efectuat în interiorul unor proceduri legale, de către autoritatea nationala competenta, traseul urmat de suporti, unde si cu ce consecinte au fost operate editarile si modificarile constatate si mentionate in ul raportul de expertiza extrajudiciara.

II. Înregistrările administrate în probatoriu conţin urme de intervenţii tehnice în sensul alterării autenicităţii acestora, după cum urmeaza :

• Analiza înregistrărilor evidenţiază prezenţa unui număr considerabil de pasaje “neinteligibile”.

În urma ameliorării calităţii audiţiei şi îmbunătăţirii calităţii inteligibilităţii s-a constatat că replicile lipsă din transcript sunt de natură a modifica, în defavoarea inculpatului, starea de fapt şi concluziile în drept puse de către procuror, respectiv aprecierile instanţei.

Aşa, de exemplu, replică :”Aşteaptă să vină la putere guvernul meu, ca să mă apere”, rostită de Adrian Ţuţuianu, preşedintele C.J. Prahova, apare ca afirmaţie a deputatului Ion Stan.

Totodată, mai multe replici aparţinând denunţătorului au fost, de asemenea puse în gura inculpatului.

Este de notorietate faptul că Ion Stan nu uzează de vocabular vulgar şi nu foloseşte expresii injurioase. În transcript, în mod repetat, cu obstinaţie, cuvinte şi expresii indecente, tipice limbajului interlop, rostite de denunţător, apar ca spuse de inculpat.

• Un număr de 16 fişiere cu înregistrări telefonice nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor fişiere originale/autentice şi nu sunt realizate în formate similare celor din alte dosare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În aceste fişiere se remarcă diferente între datele sesiunilor de înregistrare, datele când fişierele audio au fost puse la dispoziţie, datele când au fost modificate ultima oară şi datele când au fost inscripţionate pe suportul media, ceea ce atesta intervenţii tehnice de editare/modificare.

• Se constata lipsa a cel puţin 13 fragmente din sesiunile de înregistrare audio/video ( conform menţiunilor din raportul de expertiza)

În baza art.27, 28, 30 si 31 din Directiva 2012/13 U.E a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, organele judiciare au obligaţia:

A] de a explica diferenţele de formate dintre cele 16 fişiere telefonice în litigiu şi fişiere similar din alte dosare ale I.C.C.J.;
B] de a explica diferenţele dintre datele sesiunilor de intercptare, datele când fişirere au au fost modificate ultima oară şi datele când au fost inscripţionate pe suporturile media;
C] de a explica lipsa a cel puţin 13 fragmente din sesiunile de înregistrare audio/video;
D] de a pune la dispoziţie clone/duplicate ale fişierelor audio şi video originale.

De menţionat că în legislaţia europeană, fără îndeplinirea acestor cerinţe şi în absenţa fişierelor audio şi video originale, înregistrările nu sunt admise în probatoriu.

Menţionăm că, în cazul deputatului Ion Stan, date fiind evidenţele expertizei extrajudiciare, puse la dispoziţia I.C.C.J. în susţinerea cererii de admitere a expertizei tehnice, preşedinta completului de judecată, judecătorul Florentina Dragomir, s-a impacientat, având o criză nervoasă, pe fondul căreia a scăpat-o : “Se respinge, nu admitem, am crea un precedent…” Un membru al completului de judecată a intervenit : “Doamna preşedinte, legislaţia şi juriprudenţa C.E.D.O., ne oblige să….” Imediat, doamna preşedinte, încă nervoasă, i-a retezat-o “Ia mai lasă-mă cu C.E.D.O. ! ”

Asupra chestiunii grave a probaţiunii judiciare prin inscrisuri (procese verbale de constatare) rezultate din transcriptul înregistrărilor audio-video (convorbiri telefonice, ambientale, filaje, supravegheri incinte, întâlniri ş.a.) nu s-a realizat, încă, o dezbatere suficient de amplă în aria participării şi, în acelaşi timp, specializată, pentru a putea fi stabilite coordonatele unei legi speciale, care să confere maximum de garanţii împotriva utilizării “probelor editate”.

Chestiunea este de stringenta actualitate, in conditiile numarului exagerat de rechizitorii intemeiate exclusiv pe informatii obtinute din surse, ori metode si mijloace secrete, a caror autenticitate si concordanta cu realitatea pot fi modificate, dupa cum sunt si aproape imposibil de demonstrat, in absenta coroborarilor cu alte mijloace de proba.

Motivele pentru care punem in discutie aceasta cale de probatiune tin, in primul rand, de fondul garantiilor constitutionale privind dreptul la un proces echitabil. Dar, in acelasi timp, este evidenta urgenta stoparii abuzului judiciar comis in urma comenzilor politice.

Posibilitatea modificarii si editarii probelor fixate pe suport digital a fost evidentiata si cu prilejul adoptarii in Camera Deputatilor a modificarilor Codului de procedura penala. Nu avem in vedere o abordare politicianista, ci una extrem de serioasa in note de indiscutabila competenta si responsabilitate politica, realizata de catre depuatul Varujan Pambucian, doctor în matematică al Facultății de Matematică și Informatică a Universității București, fost presedinte si actual membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Domnia Sa a tinut sa atraga atentia aupra faptului ca amendamentul propus pentru prevenirea modificarii si editarii probelor a fost respins.

“Domnul Varujan Pambuccian:

Stimaţi colegi,

Singura chestiune pe care am intervenit cu amendamente la acest Cod a fost legată de modul în care sunt gestionate probele care rezultă în urma interceptărilor în sistemele informatice sau în sistemele de comunicaţie electronice. (…)

Acolo construiam un mecanism prin care probele în formă electronică puteau să fie cu certitudine considerate probe. Era un mecanism bazat pe semnătură electronică, foarte rigid şi bine pus la punct şi pe care, de altfel, îl avem şi în legea cu datele de logare. Riscul mare – şi este bine să fim conştienţi de lucrul acesta – riscul mare pe care o nemanipulare foarte atentă şi riguroasă a acestor date rezultate în urma interceptărilor să fie făcută, riscul mare este ca ele să poată să fie modificate pe parcurs, lucru pe care cred că niciunul dintre noi nu şi-l doreşte.

De aceea, o să vă rog, stimaţi colegi, să acceptaţi amendamentele pe care le-am făcut aşa cum le-am făcut.

La un moment dat, în comisie, a existat o luare de poziţie amuzantă, adusă din partea unora dintre reprezentanţii părţii celeilalte, să spunem, în care se spunea că nu pot să asigure toată securitatea asta a transmiterii datelor respective, pentru că nu au semnătură electronică. Mi s-a părut chiar amuzant argumentul.

Şi atunci, în multe locuri, din amendamentul meu a fost preluată ideea, dar a fost făcută opţională. Păi dacă este opţională, o să avem două categorii de probe: probe certe şi probe dubitabile, ceea ce iarăşi nu este bine.

Deci rugămintea mea e, stimaţi colegi, să acceptaţi amendamentele pe care le-am făcut aşa cum le-am făcut.

Vă mulţumesc. (…) Da. De fapt, este amendamentul cheie, ca să spunem aşa, care sună în felul următor: „Orice persoană autorizată care interceptează şi/sau înregistrează comunicaţii electronice în baza prezentei legi are obligaţia să asigure semnarea datelor rezultate din activităţile de interceptare şi/sau înregistrare a comunicaţiilor electronice, utilizând o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Semnarea electronică se va face în mod automat în momentul interceptării şi/sau înregistrării comunicaţiilor electronice.” Ăsta e punctul 1.

Punctul 2. „Orice persoană autorizată care transmite date rezultate din activităţile de interceptare şi/sau înregistrare a comunicaţiilor electronice desfăşurate în baza prezentei legi are obligaţia să semneze datele transmise utilizând o semnătură extinsă de acelaşi tip. Şi e toată construcţia făcută în acest amendament care nu apare. Construcţia aceasta asigură faptul că datele preluate în urma interceptării nu sunt ulterior procesate cum îi tună unuia sau altuia. Şi vă repet un lucru, îl spun acum, e bine să fiţi conştienţi de ceea ce vă spun: dacă înregistrez o convorbire de o oră-două cu oricare dintre dumneavoastră pot să vă fac să spuneţi ce vreţi cu vocea dumneavoastră şi cu tonalitatea vocii cum vreau eu. Există software pentru asta, de asta am făcut tot mecanismul acesta asiguratoriu, ca să nu se întâmple aşa ceva şi ca datele care ajung în instanţă să fie chiar probe. Doriţi să facem lucrul ăsta, bine. Nu doriţi, nu vă mai miraţi în viitor.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.