Procurorii George Bălan şi Elisabeta Drăguţ au mape profesionale cu probleme

Pe bună dreptate opinia publică se întreabă de ce nu au reacţionat procurorii mai prompt în cazul fraudei evidente comise în Parlament la votul pe Legea pensiilor şi de ce acest caz şi multe altele, la fel de scandaloase, se pare că vor fi soluţionate peste vreo sută de ani. Unii se vor grăbi să spună că „întregul sistem de justiţie e putred”, alţii, că „procurorii sunt prea dependenţi de puterea politică”, iar cea mai mare parte a cetăţenilor se vor mulţumi să tragă eterna concluzie „asta e, nu e nimic de făcut”.

În egală măsură însă, răspunsul la aceste întrebări ar trebui căutat în profilul uman şi profesional al celor care fac parte din casta magistraţilor. Un exemplu în acest sens ne este oferit de ceea ce se întâmplă în aceste zile în lumea procurorilor. Pe 1 noiembrie va avea loc turul II al alegerilor pentru desemnarea noilor membri ai CSM.

Viitorii membri ai CSM vor avea activitate permanentă obligatorie. Conform Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 14 (9 judecători şi 5 procurori) aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor şi validati de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat, şi trei membri de drept, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi şi procurorul general al României.

Pe 17 septembrie, magistraţii de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi din parchete şi-au desemnat prin vot reprezentanţii pentru turul II al alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. După acest tur, pe 1 noiembrie vor fi aleşi viitorii membri ai CSM care vor avea un mandat de şase ani. În acest tur preliminar au candidat 50 de magistraţi şi au fost aleşi 33 care vor candida pentru locurile aferente la CSM În turul II. În total sunt înscrişi 53 de magistraţi, 3 fiind de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar acestă instanţă are un singur tur de alegeri.

Una dinter cele mai interesante şi revoltătoare situaţii (după cum spun surse din rândul procurorilor) este aceea a candidaţilor la câştigarea poziţiei din partea Parchetelor de pe lânga Curţile de Apel. Pentru acest post candidează procurorii George Bălan – Bucureşti, Elena Hach – Braşov, Elisabeta Drăguţ – Craiova, Ilie Nariţa – Alba Iulia, Vasile Mandici – Suceava, Valentin Mirişan – Oradea.

Cei doi mari favoriţi sunt procurorul George Bălan, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, fost şef al acestei unităţi în perioada 2002-decembrie 2009 şi fost şef al Comisiei de Disciplină în Ministerul Public între 1999 şi 2000, şi Elisabeta Drăguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Numele celor doi sunt însă şi cele mai controversate.

George Bălan, învăţăcelul lui Gabriel Oprea şi prietenul lui Cătălin Voicu

De numele procurorului George Bălan se leagă scandalul MISA, episod repus pe tapet chiar de către fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, în vara acestui an, atunci când a ieşit la rampă cu dezvăluiri tardive despre presiunile făcute asupra procurorilor de caz de Monica Macovei şi cum s-a implicat fosta ministresă a Justiţiei în achitarea lui Gregorian Bivolaru.

Reamintim că George Bălan a condus echipa de procurori care a anchetat cazul MISA şi faptul că, la vremea aceea, a fost acuzat de comiterea a numeroase abuzuri în desfăşurarea investigaţiei. Acuze ţipate de Monica Macovei, atunci ministru al Justiţiei, inspecţii ale CSM ordonate de aceeaşi „vestală” a anticorupţiei, pentru ca, mai apoi, totul se se sfârşească într-o mare şi complice tăcere, şi de o parte, şi de cealaltă. Şi, iată, după mai bine de cinci ani, Bălan apare ca „mare curajos” şi spune despre Macovei lucruri pe care ar fi trebuit să le spună încă de acum cinci ani.

Colegii lui George Bălan din Parchetul Bucureşti spun că atunci când, în 2005, 2006 sau 2007, ei, procurorii obişnuiţi, semnalau public imixtiunile scandaloase ale Monicăi Macovei în dosarele lor, fostul lor şef tăcea mâlc şi îi lăsa să se bată singuri, aşteptând să se limpezească apele pentru a se putea cocoţa cât mai profitabil pe noul valul al Justiţiei portocalizate. „După războiul crâncen de doi ani, pe care noi pălmaşii din Parchetul Bucureşti l-am dus cu madam Macovei, acum, în prag de alegeri la CSM, hop se arată şi viteazul nostru fost şef Bălan. Unde era domnul Bălan când noi eram ameninţaţi de Monica Macovei, în perioada 2005-2007? Stătea cuminte să nu supere garda talibană a lui Macovei, şi acum se trezeşte vorbind, că deh, aşa dă bine în campania electorală pentru CSM!”, spune plin de năduf unul din procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În lumea magistraturii bucureştene este de notorietate faptul că o parte din ascensiunea profesională a lui George Bălan este legată de numele generalului imobiliar Gabriel Oprea, actualul ministru al Apărării.

Deşi este greu de crezut, sfertodoctul ministru al Apărării este general de brigadă de justiţie şi profesor universitar doctor. Fără a parcurge nici măcar una din etapele obligatorii menţionate în statutul cadrelor didactice şi fără nici un fel de vechime necesară cercetării ştiintifice, Oprea a ajuns coordonator de doctorat în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale. Imediat după ce a devenit coordonator de doctorate, în 2002, Gabriel Oprea a ştiut cum să fructifice cu profit maxim acest statul al său. Mai exact, Oprea cadorisea personaje-cheie din Justiţie şi din serviciile Secrete cu titlul de doctor, în schimbul unor „mici atenţii”. Aceste „atenţii” primite de Oprea de la înalţi magistraţi şi de la şefi din serviciile secrete cărora le coordona doctoratele constau în aranjarea dosarelor unor personaje din lumea înterlopă şi înfundarea în puşcărie a altora.

Procurorul George Bălan a fost şi el doctorandul lui Gabriel Oprea, pe care l-a ajutat, prin tergiversarea dosarului lui Fane Spoitoru. Bălan este procurorul care a lungit la nesfârşit dosarul Spoitoru, pentru că aşa cereau interesele coordonatorului său de doctorat. Oprea, prieten bun cu interlopul Nicu Gheară, i-a înlesnit acestuia preluarea teritoriului şi influenţei celuilalt mare interlop al Bucureştiului, Fane Spoitoru, al cărui dosar de altfel consistent în infracţiuni, în loc să fie soluţionat corect, a fost umplut de procurorul George Bălan de vicii de procedură şi de aberaţii juridice, chestiuni speculate perfect de avocaţii lui Spoitoru. Sigur că pe Bălan nu îl interesa să facă lumină în hăţişul de infracţiuni în care era implicat Fane Spoitoru, ci doar avea ordin de la Oprea să îl ţină cât mai mult în arest preventiv, pentru ca în timpul ăsta Nicu Gheară să poată prelua liniştit partea rivalului său din lumea interlopă.

Numele procurorului George Bălan apare în strânsă legătură şi cu numele unui alt personaj al caracatiţei politice din justiţie, senatorul PSD Cătălin Voicu. Din documentele existente în dosarul Voicu reiese că procurorul Dan Chiujdea, membru CSM şi prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, şi fostul prim-procuror de la acelaşi Parchet Mircea Ene îl cunoscuseră pe senatorul arestat pentru corupţie, prin intermediul procurorului George Bălan, prieten la cataramă cu Voicu.

Chiujdea şi Ene au declarat la DNA că au fost prezentaţi lui Cătălin Voicu de colegul lor, George Bălan – prieten bun cu senatorul, şi că ei doi au apelat la Voicu doar pentru „rezolvarea unor probleme mărunte, cum ar fi înscrierea în clasa I a copiilor sau procurarea unor medicamente”, aşa cum apare scris în declaraţiile acestora de la dosar.

Cu adevărat interesant este faptul că deşi numele lui George Bălan apare de mai multe ori în dosarul lui Cătălin Voicu, procurorul acum candidat pentru o importantă poziţie în CSM nu a fost chemat niciodată să dea declaraţii în această complicată afacere judiciară.

Acum, cu puţin timp înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pe culoarele procuraturii bucureştene se dă ca sigură alegerea lui George Bălan în poziţia de reprezentant în CSM al Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. „E parte din sistem. Din acel sistem, cu S mare. Are conexiunile perfecte, acolo unde trebuie, şi în magistratură, şi în politică, iar cei care îi sunt datori nu vor ezita să apese pe butoanele potrivite pentru ca Bălan să poată fi ales în CSM şi să le poată apăra interesele şi din înalta funcţie din Consiliu”, aşa îl descrie pe George Bălan un coleg procuror din Parchetul Bucureşti.

Plagiatoarea Elisabeta Drăguţ, procuror general la Craiova, protejata Laurei Codruţa Kovesi?

Un alt mare favorit la obţinerea postului de reprezentant în CSM al procurorilor de la Parchetele Curţilor de Apel este procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.

Elisabeta Drăguţ este un procuror de numele căruia sunt legate multe controverse şi scandaluri niciodată clarificate. Faptul că Drăguţ este o protejată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este o chestiune de notorietate în lumea magistraţilor. De altfel, Laura Kovesi nici nu se străduie prea tare să ascundă acest lucru, ba chiar nu ezită să îi facă campanie electorală Elisabetei Drăguţ, în ciuda protestelor celorlalţi procurori competitori în alegerile de la CSM.

În această vară (aşadar în plină campanie electorală pentru alegerile de la CSM), cu ocazia Zilei Justiţiei, Laura Codruţa Kovesi a transmis personal felicitări pentru merite deosebite procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.

Şi tot în fieful Elisabetei Drăguţ, la Craiova, intenţionează Laura Codruţa Kovesi să organizeze Reuniunea Procurorilor Generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. Această reuniune se va desfăşura înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pentru ca semnalul de susţinere pentru procurorul Elisabeta Drăguţ să fie cât mai clar.

Elisabeta Drăguţ, în 2006, pe atunci procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost denunţată, în faţa plenului CSM, de către magistratul doljean Valerica Mirea, că este autorul unui plagiat, descoperit de doi jurişti clujeni şi confirmat de revista „Dreptul” (nr. 2/2006). Redacţia acestei reviste a publicat semnalul dat de conf. dr Florin Streteanu şi lector dr. Radu Chirita de la Facultatea de Drept din Cluj, prin care se dezvăluia faptul că procurorul Elisabeta Drăguţ le-a furat un articol de specialitate, pe care l-a publicat tot în revista „Dreptul” (nr.12/2005). Titlul dat articolului plagiat – „copiat grosolan, fără cel mai elementar simţ deontologic”, de către procurorul Elisabeta Drăguţ – a fost „Sancţiunile aplicate persoanei juridice în lumina noului Cod Penal”. Prin urmare, tocmai cea care teoretiza sancţiunile din Codul Penal a comis un furt intelectual dintr-o importantă revistă a juriştilor români.

Tot atunci, în faţa plenului CSM, procurorii doljeni Valerica Mirea şi Costel Niculeanu au demonstrat, cu înscrisuri şi mărturii, proasta reputaţie a Elisabetei Drăguţ, ca magistrat, dezvăluind grave abuzuri de putere comise de procuroare pentru a-şi păstra funcţia sau pentru a ocupa, prin concurs trucat, postul de şef al PCA Craiova.

Elisabeta Drăguţ este cea care l-a reînvestit în funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală pe controversatul procuror Gheorghe Covei, unchiul lui Iustin Covei, beizadeaua teribilă care a terorizat Craiova.

Tot în perioada mandatului de procuror general al PCAC (Parchetul Curţii de Apel Craiova) al Elisabetei Drăguţ a avut loc imensul scandal Gorbunov. În mai 2008, infractorul Gorbunov, profitând de slăbiciunile procuraturii şi justiţiei doljene, fusese eliberat de tribunalul din Craiova. Tipic pentru România, complicii lui Gorbunov din Justiţie şi din Procuratură au fost găsiţi nevinovaţi şi au fost reinstalaţi în funcţii, chiar anul acesta.

Dosarul lui Ionel Manţog, un alt dosar de răsunet, a fost legat de numele Elisabetei Drăguţ, stârnind valuri de indignare în rândul acelor procurori care consideră că valoarea profesională a doamnei Drăguţ este departe de a îndeplini calităţile cerute pentru un viitor membru al CSM.

Baronul pedelist Ionel Manţog a comis, anul trecut, chiar în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, un grav accident de maşină în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa iar alte patru au fost grav rănite. Sigur că în buna tradiţie românească dosarul lui Manţog în care este acuzat pentru ucidere din culpă a trenat multă vreme, până când în vara acestuia an s-a aflat chiar de la unul din procurorii de caz că dosarul pedelistului a fost închis. Bâlbâiala şi ceaţa în această cauză penală au durat până în septembrie, când, în sfârşit, Elisabeta Drăguţ a catadicsit să clarifice stadiul exact al anchetei din acest dosar al lui Manţog. Abia în data de 13 septembrie, procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ, a precizat că în mod greşit au apărut informaţii cu privire la cazul instrumentat de procurorul Gheorghe Covei în care se precizează că dosarul în care Ionel Manţog este urmărit penal pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă este un „caz închis”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.