Procurorul general, sesizat oficial în cazul SIPA

Asociația pentru Monitorizarea Justiției, Asociaţia 21 Decembrie 1989 şi Teodor Mărieş, personal, au transmis o scrisoare deschisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului general, Augustin Lazăr. Semnatarii solicită urgent, fără vreo rezervă, realizarea unei inspecţii – fără precedent după 1989 – în spaţiile şi arhivele şi inventarele logistice ale instituţiilor implicate în ingerinţele reclamate de-a lungul anilor că se petrec în activitatea judiciară şi deschiderea din oficiu a unui dosar penal în cazul arhivei SIPA, se arată în documentul pe care îl redăm, integral, mai jos.

„Având în vedere încălcarea continuă a unor drepturi fundamentale de către structurile securiste care au supravieţuit, au fost reorganizate şi au controlat şi influenţat Justiţia şi după Decembrie ’89, şi că în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, şi că, potrivit Constituţiei şi Legii naţionale un tratatele internaţionale (în speţă Convenţia EDO) trebuie respectate de toate autorităţile, inclusiv de către puterea judecătorească, de auxiliarii Justiţiei, unde se înscrie şi Ministerul Public.

În temeiul dispoziţiilor art. 131-132 şi 20 şi 21 din Constituţia României, va solicităm ca Ministerul Public să-şi exercite prerogativa de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în principal a deptului la un proces echitabil şi a dreptului la viaţă privată potrivit art. 6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, făcând verificările necesare la instituţiile implicate, în Arhive şi în toate sediile şi dependinţele, pentru înlăturarea tuturor vulnerabilităţilor şi a posibilităţilor de ingerinţă în activitatea judiciară a oricărei entităţi sau lucrător din funcţiunea SIPA (vechea sau nouă), oprind supravegherile ilegale şi influenţele din partea lucrătorilor cu activitate secretă (adică oricare din serviciile secrete ale României, în virtutea interdicţiei prevăzute de art.7 din Legea Statutului judecătorilor şi procurorilor) asupra soluţiilor din dosare, asupra administrării probelor sau reprezentării părţilor, asupra desemnării în funcţiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor sau din Ministerul Justiţiei sau de judecător şi procuror sau chiar în Barouri.

În exercitarea acestei prerogative, va solicităm să iniţiaţi urgent, fără vreo rezervă, realizarea unei inspecţii – fără precedent după 1989 – în spaţiile şi arhivele şi inventarele logistice ale instituţiilor implicate în ingerinţele reclamate de-a lungul anilor că se petrec în activitatea judiciară, ştiut fiind că veţi putea conta pe sprijinul organizaţiilor neguvernamentale, al Barourilor, Asociaţiilor Judecătorilor şi Procurorilor şi pe al Jurnaliştilor, pornind de la desele reacţii ale acestora în spaţiul public pentru apărarea drepturilor omului şi pentru echilibrul just care trebuie să existe între interesul public şi drepturile şi interesele particularilor, în condiţiile în care există şi trebuia pusă în aplicare HG 127/2006.

Până la clarificarea deplină a situaţiei şi a viitorului acestor arhive ale securităţii care a fost lăsată să acţioneze nestingherit asupra Justiţiei, va solicităm deschiderea din oficiu a unui dosar penal şi instituirea de măsuri asigurătorii, respectând jurisprudenţa Curţii EDO, cel puţin în cauzele date împotriva României – a se vedea hotărârile Curţii EDO din cauzele Dumitru Popescu şi Rotaru c. România, apoi Mărieş şi Asociaţia 21 Decembrie c.România şi (cpt) Bucur şi Mircea Toma c. România

Fiind de notorietate că în culegerea şi stocarea de informaţii despre diverse persoane: magistraţi, avocaţi, miniştri, politicieni, diverşi justitiabili, cetăţeni români şi străini, în căutarea influenţării unor soluţii judiciare, ŞIPA (că şi oricare entitate care i-a precedat/urmat) a încălcat legea română, a violat dreptul fundamental la viaţă privată Constituţia, Convenţia EDO – situaţii care nu pot fi trecute la infinit, cu vederea – şi pentru că trebuie aflat când şi în ce împrejurări aceste informaţii ar fi fost clasificate că secrete întrucât Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, la art.24, alin.(5) dispune că:

(5) Se interzice clasificarea că secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. A se vedea site-ul – http://www.orniss.ro/ro/182.html

Printr-o inspecţie rapidă şi eficientă veţi observă cum majoritatea informaţiilor erau culese şi stocate ilegal, clasificarea lor este abuzivă, iar divulgarea unei/unor asemenea informaţii ilegal culese deţinute şi clasificate ar putea să nu constituie infracţiune, din moment ce sunt ilegal obţinute (că şi probele obţinute ilegal) se consideră că nu puteau şi n-au fost niciodată clasificate! În consecinţă ele vor trebui puse sub o adecvată protecţie, nu sub un nou control, nu dând altor persoane posibilităţi de trafic ori şantaj.

Se va da curs astfel obligaţiilor prevăzute la art. 31 din Legea nr. 590/2003, şi pentru Ministerul Public şi pentru Guvern şi Ministerul Justiţiei şi pentru Avocatul Poporului, de a asigura punerea în aplicare şi respectarea deplină a obligaţiilor asumate de România după adoptarea Legii nr. 30/1994, reluate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi, general sau special prin celelalte Tratate internaţionale, inclusiv pentru respectarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului date un cauzele împotriva României.

Potrivit art. 31 din Legea română nr.590 din 22 decembrie 2003 privind Tratatele [Capitolul III, Secţiunea 1 – Aplicarea tratatelor] toate instituţiile publice, inclusiv puterea judiciară şi toţi agenţii publici au obligaţia de a respectă Tratatele internaţionale:

(1) Obligaţiile prevăzute de tratatele în vigoare se execută întocmai şi cu bună-credinţă. (2) Aplicarea şi respectarea dispoziţiilor tratatelor în vigoare reprezintă o obligaţie pentru toate autorităţile statului român, inclusiv autoritatea judecătorească, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice române sau aflate pe teritoriul României. (3) Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, precum şi alte ministere şi autorităţi ale statului au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru aplicarea tratatelor în vigoare, precum şi de a controla modul în care se realizează acestea. (4) Dispoziţiile tratatelor în vigoare nu pot fi modificate, completate sau scoase din vigoare prin acte normative interne ulterioare intrării lor în vigoare. (5) Prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifică neexecutarea dispoziţiilor unui tratat în vigoare. […] Întrucât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un Tratat internaţional la care România a aderat şi pe care l-a ratificat prin Legea nr. 30/1994, iar potrivit art. 20 şi 21 din Constituţie, Convenţia este de directă şi imediată aplicare şi se aplică prioritar în faţă altor norme interne, întrucât reglementează materia drepturilor fundamentale ale omului.

După 1994, adică după ratificarea Convenţiei CEDO (deşi decembrie 1991 adică adoptarea Constituţiei ar trebui să fie referinţă), SIPA trebuia desfiinţat, iar întreagă sa arhivă distrusă ori deschisă accesului public reglementat la CNSAS, ori publicată pur şi simplu pe internet, ca relicvă a comunismului, ca probă a gravelor ingerinţe în activitatea procurorilor şi a Justiţiei şi în viaţa privată a multora; nu-i târziu nici acum să devină obiect de studiu pentru cercetători!

Un documentar excelent despre evoluţia SIPA (în loc să fie desfiinţată) găsiţi pe link:
http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Art-3-Forumul-judecătorilor-nr-2-2009.pdf

Fiind vorba de o parte extrem de frământată a istoriei recente a României, Asociaţia 21 Decembrie 1989 este interesată să cunoască prin studierea acestor arhive, prioritar şi pe deplin mecanismul, metodele şi autorii celor mai grave fapte de tergiversare din istoria cazurilor Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Justiţiei penale din România – tergiversarea fără precedent a dosarelor perioadei infracţionale Decembrie 1989 – Iunie 1990 – împrejurare care ar trebui cercetată din oficiu şi de către Parchet în mod distinct, întrucât activitatea acestor grupări de crimă organziata nu poate fi trecută cu vederea într-un stat de drept.

Rămânem în aşteptarea unei reacţii adecvate, cu măsuri efective şi eficiente, cerut de urgenţă şi importantă momentului de criză instituţională din România şi de neîncrederea în instituţiile datoare să înfăptuiască Justiţia dar şi în cele guvernamentale, şi, nu în ultimul rând, în scopul delimitării instituţiilor judiciare de trecutul lor tenebros, al distanţării irevocabile a Ministerului Public de Procuratura.”

Asociaţia 21 Decembrie 1989 Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei
Teodor Mărieş, personal şi
Preşedinte al Asociaţiei”

Asociația pentru Monitorizarea Justiției

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.