Prin propunerea făcută de procurorul Gheorghe Muscalu, membru CSM, de a interzice orice comunicare în spaţiul public a unui cetăţean aflat sub control judiciar se încalcă grav prevederile Constituţiei care, la art 30, spune că libertatea de exprimare este inviolabilă, cenzura de orice fel fiind interzisă.
Iată ce prevede acest articol din Costituţie pe care îl calcă în picioare cel care anul trecut era chiar vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii:
Se vede cît se poate de clar că această propunere bizară a procurorului ar face din Codul de procedură penală o lege neconstituţională, căci nici un act legislativ nu poate fi contrar prevederilor Constituţiei, indiferent de motivele pentru care ar fi emis; în astfel de situaţii, este necesară mai întîi modificarea Constituţiei.
Actualele prevederi ale Codului de procedură penală prevăd cât se poate de clar măsurile legale pe care le poate dispune procurorul atunci când decide punerea sub control judiciar a unui suspect:
După cum se vede, unui suspect aflat sub control judiciar i se poate interzice să nu se apropie de anumite persoane DESEMNATE DE ORGANUL JUDICIAR şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale. Cu alte cuvinte, persoanele cu care nu are voie să ia legătura în nici un fel sînt DOAR cele prevăzute în documentul care consemnează punerea sub control judiciar a unei persoane, iar comunicarea directă sau indirectă se referă la transmiterea directă sau printr-un intermediar a scrisorilor, mesajelor etc DOAR către persoanele indicate. Nici un cuvânt despre comunicarea cu alte persoane sau cu presa! Or, extinderea solicitată de procurorul Gheorghe Muscalu nu poate limita dreptul constituţional al acelei persoane de a se exprima în spaţiul public chiar şi pentru a-şi susţine nevinovăţia sau pentru a combate acuzaţiile ce i se aduc.
De altfel, ar fi şi absurdă o asemenea măsură, din moment ce Parchetul emite către opinia publică duverse comunicate prin care face referire la cauza în care este anchetată o persoană şi la vinovăţia presupusă, iar cetăţeanului vizat i se cere să tacă şi să nu se apere în faţa acestor acuzaţii! În fond, în timpul anchetei, cetăţeanul respectiv este sub protecţia prezumţiei de nevinovăţie şi ar fi ilogic ca el să fie acuzat în public că este deja vinovat, fără să aibă posibilitatea să se apere. Din moment ce un cetăţean este acuzat în public de Comunicatele Parchetului, tot în public trebuie să aibă dreptul să se apere.
Următorul pas la care s-ar putea gândi un procuror cu gândirea lui Muscalu ar putea fi chiar interzicerea unui suspect aflat sub control judiciar de a lua legătură cu avocatul său, sub pretextul că şi acesta ar putea lua legătura cu alte persoane din dosar! Iar de aici până la a cere revenirea la vechiul Cod de procedură penală, care prevedea că procurorul dispune arestarea unei persoane, nu judecătorul, ar mai fi încă unul.
CINE ESTE PROCURORUL GHEORGHE MUSCALU?
Atât de riguros cu restrângerea drepturilor constituţinale ale unui cetăţean aflat în anchetă, procurorul Gheorghe Muscalu nu dovedeşte aceeaşi rigoare în ceea ce priveşte expunerea lui directă alături de persoanele anchetate de colegii săi din DNA. În acest sens, iată ce scria anul trecut cunoscutul site de investigaţii RISE PROJECT:
„Și procurorul Gheorghe Muscalu, vicepreședintele CSM, este finul de cununie și botez al colonelului (r) SRI, Gheorghe Dumitrache… Astfel se explică prezența procurorului Gheorghe Muscalu, ani mai târziu, în iunie 2006, la nunta de fițe a fiului lui Gheorghe Dumitrache cu fiica lui Liviu Luca – șeful sindicaliștilor din Petrom. Evenimentul monden a avut loc la cazinoul din Sinaia, iar invitația a fost onorată de magnați din Top 300, intermediari de carburanți, șefi de atunci din Realitatea TV și Petromservice-fostă firmă a sindicaliștilor din Petrom.
În acel moment festiv, Gheorghe Dumitrache avea deja probleme cu legea. El era cercetat de DNA (secția militară) împreună cu generalul (r) Ovidiu Soare – şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică din SRI, colonelul (r) Corneliu Păltânea – șef SRI Prahova și colonelul Daniel Bucur – comandant adjunct SRI Prahova. Cei patru înalți ofițeri au fost acuzați de corupție: începând din 1993, ei au protejat traficul de carburanți de la rafinăriile prahovene de stat în beneficiul unor interese private, folosind logistica SRI și influența propriilor funcții.Curtea Supremă l-a condamnat definitiv pe Gheorghe Dumitrache, pe 4 februarie 2013, la 3 ani de închisoare cu suspendare. Cuscrul său, Liviu Luca, este trimis în judecată în alte două dosare penale, fiind acuzat de corupție și fraude financiare, și cercetat de către DNA într-un al treilea [ulterior, în iulie 2014, şi Liviu Luca a fost condamnat la 6 ani de închisoare alături de Sorin Ovidiu Vântu în Doasul Petromservice, cu un prejudiciu de 93 milioane de euro – n.n.]. În toate aceste spețe legate de Luca, procurorii investighează și afacerile lui Sorin Ovidiu Vîntu, fostul consilier financiar al baronului sindical”.
Evenimentul Zilei a publicat la vremea nunţii respective şi o fotografie în care apare procurorul Gheorghe Muscalu:
Nu cunoaştem vreo reacţie a procurorului Gheorghe Muscalu faţă de aceste dezvăluiri din Rise Project, aşa încât, până la proba contrarie, trebuie să le luăm în considerare.
Cum rămâne însă cu dubla măsură aplicată de procurorul Gheorghe Muscalu, ajuns chiar vicepreşedinte al CSM? Adică, atunci când este vorba despre alţii să se poată lua absolut orice măsuri abuzive, inclusiv cele neconstituţionale, iar când este vorba despre prietenii şi rudele sale totul să fie posibil? În locul propunerilor aberante cu care vrea să întărească puterea procurorilor peste prevederile legale, Gheorghe Muscalu ar face bine să se gândească dacă mai are rost să rămână în CSM, mai ales după ce, tot cei de la Rise Project, au publicat anul trecut:
„De notorietate este și faptul că atât judecătorul Adrian Bordea, cât și procurorul Gheorghe Muscalu au fost investigați în dosarul foștilor ofițeri SRI. Bordea a facut parte din completul de judecată care i-a eliberat pe aceștia din arest preventiv, iar numele lui Muscalu a fost invocat de nenumărate ori în discuțiile în care Dumitrache se lăuda că oferă protecție juridică traficanților de carburanți”.
Toate aceste date publice capătă o şi mai mare greutate în aceste zile de după arestarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, şi a Elenei Udrea, care au făcut declaraţii concrete în faţa procurorilor despre influenţa unor ofiţeri SRI asupra magistraţilor în anchetele penale.
Dar atitudinea, reacţia şi pornirile procurorului Gheorghe Muscalu nu vin din senin, ele urmând dorinţei lui Traian Băsescu de a trece presa între vulnerabilităţile la siguranţa naţională, dorinţei SRI de a impune Legile Big Brother şi preocupării DNA de a condamna orice comentariu în presă a dosarelor penale. Până acum s-a reuşit estomparea acestor porniri, dar, după cum se vede, consecvenţa autorilor acestor aberaţii demonstrează că se aşteaptă doar o adormire a atenţiei opiniei publice pentru a impune astfel de legi ultrarestrictive, fie ele şi neconstituţionale.
Lucrul acesta s-a mai întâmplat şi în mandatul Monicăi Macovei, când a modificat legea şi a decis numirea şefilor de parchete de către ministrul justiţiei, în loc ca această prerogativă să rămână la CSM, cum era iniţial în lege.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.