Produse românești ignorate de români

„Vom încuraja capitalul autohton“, scrie în programul de guvernare al PSD. Același program promite cu larghețe și „protejarea intereselor economice ale statului român și promovarea capitalului autohton cu relevanță strategică“. Iar de programul intitulat Strategic Invest Romania, prezentat în programul de guvernare al PSD ca fiind un program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, nu a auzit nimeni nimic. Deși beneficiarii ar fi trebuit să fie „investitorii autohtoni“ care să fie susținuți pentru „dezvoltarea capitalului autohton, susținerea industrializării României, creșterea numărului de firme“.

Programul de guvernare 2017-2020 al cabinetului Dragnea/Grindeanu era și mai explicit: „Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creşterea potenţialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat şi stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja capitalul autohton în acelaşi timp cu o strategie consistentă de atragere a investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură şi în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alţii. Ne trebuie capacităţi de producţie noi şi aici, pe lângă investiţiile private, credem că şi statul poate juca un rol prin Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare şi schema de start-up propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informaţiei,industrie alimentară şi altele“.

Recent, la o conferinţă a Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), Constantin Savu, preşedinte şi director general al unui holding românesc care produce maşini şi echipamente industriale a spus: „Autorităţile române se feresc pur şi simplu de noi şi sunt uimite că mai există firme industriale cu capital privat românesc, după cum am constatat din convorbirea cu un înalt oficial, care, culmea, avea chiar studii de inginerie în construcţii de maşini“.

Cum susţine guvernul PSD – ALDE capitalul românesc. Un exemplu este cel oferit inclusiv de fostul premier Grindeanu, care, plecat la Bruxelles să „împartă“ dulceaţă şi zacuscă, s-a întors „cumpărând“ elicoptere şi avioane Airbus. Cât despre actualul premier Tudose, a ales să le dea ordin miniștrilor săi să meargă cel puțin o dată pe lună la Bruxelles pentru a afla ce mai trebuie să facă în România.
Și totuși produsele românești se zbat să devină competitive. Și totuși rolul statului în susținerea capitalului autohton ar fi trebuit să crească. Din păcate, produsele românești sunt ignorate masiv.

Producătorii români, ignorați

Marile primării din ţară au început să facă achiziţii în modernizarea parcului de autovehicule pentru transport în comun, multe dintre ele cu o vechime de zeci de ani. Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca au lansat licitaţii în valoare de circa 150 milioane euro, până acum, din care unele au şi fost câştigate. Fie că s-a optat pentru autobuze electrice, fie cu motorină, de fiecare dată producătorii români au fost lăsaţi pe dinafară. În România există doar doi producători de autobuze, Astra Vagoane Călători Arad şi Roman Braşov. Din diferite motive, cele două firme nu vor livra nici măcar un autobuz către municipalităţi.

În Iaşi, primăria condusă de Mihai Chirica a semnat de curând un contract de 15 milioane euro cu firma Anadolu-Isuzu, pentru livrarea, până în 2018, a 88 de autobuze noi. Primele 30 vor fi livrate până la sfârşitul anului. În caietul de sarcini al licitaţiei, s-a cerut o motorizare Euro 6 pe motorină. Or, Astra Vagoane nu poate produce decât autobuze electrice, într-o colaborare cu Isuzu, deci nu a putut participa. Roman Braşov, pe de altă parte, cu al său Urban Crosstown, nu are decât o omologare pentru Euro 5, prin urmare, uzina a fost din start exclusă din competiţie. De precizat că banii pentru cele 88 de autobuze provin dintr-un împrumut pe care Primăria Iaşi l-a contractat de la BERD.

La Cluj-Napoca, doar polonezi

La Cluj-Napoca, primăria lui Emil Boc tocmai a desemnat câştigătorul unei licitaţii pentru 30 de autobuze electrice de 15 milioane euro: firma poloneză Solaris, aceeaşi care a mai furnizat oraşului autobuze clasice, pe motorină, şi în urmă cu trei ani, cele pe care clujenii le-au numit „autobuzele mov“. Finanţarea primelor 11 autobuze este asigurată din fonduri elveţiene, spune Boc. Restul urmează să fie plătite din fonduri locale şi europene. „Este un transport verde, ecologic, nepoluant, care va încuraja clujenii să folosească transportul în comun“, a explicat primarul.

Fiind vorba despre autobuze electrice, Roman Braşov a fost exclusă din start. În schimb, licitaţia s-ar fi potrivit cu producţia Astra Arad, care fabrică chiar autobuze electrice, în parteneriat cu Iveco Franţa. Cu toate acestea, arădenii nici n-au participat, fără explicaţii. Preţul autobuzului Astra este puţin mai mic decât cel al polonezilor – 475.000 euro, faţă de 500.000 euro pe unitate.

Firmele poloneze au un succes major în ceea ce priveşte furnizarea de mijloace de transport în comun în Cluj-Napoca, pentru că, la o licitaţie pentru tramvaie noi din urmă cu câţiva ani, o altă firmă din Polonia, PESA, a fost desemnată câştigătoare. În 2013, polonezii au câştigat o licitaţie pentru furnizarea a 12 tramvaie noi. Licitaţia s-a lăsat cu scandal după ce Astra Vagoane Arad, care a pierdut competiţia, a lansat acuzaţia că jocurile fuseseră făcute dinainte pentru polonezi. DNA Cluj a deschis şi un dosar de corupţie în acest caz. Ancheta nu a ajuns la o concluzie nici până în prezent, iar în urma scandalului, polonezii n-au mai furnizat decât 6 tramvaie din 12.

Nicio şansă cu Firea

Primăria Bucureşti, condusă de Gabriela Firea, a lansat pe SEAP o licitaţie pentru achiziţionarea a 400 de autobuze cu aer condiţionat pentru 114 milioane euro, adică aproximativ 280.000 euro pe bucată. Conform caietului de sarcini, acestea trebuie să aibă podea coborâtă pe toată suprafaţa, rampă mecanică pentru preluarea persoanelor cu dizabilităţi, precum şi aer condiţionat atât pentru călători, cât şi pentru şoferi. De asemenea, carburantul folosit va trebui să fie motorina, iar norma de poluare Euro 6, ceea ce exclude din start atât firma Roman Braşov, cât şi Astra Arad. Prin urmare, şi la Bucureşti, furnizorul de autobuze va fi unul din străinătate.

Conform promisiunilor lui Firea, în curând va trebui să se organizeze o licitaţie şi pentru 100 de tramvaie noi, cele din parcul RATB având un grad înalt de uzură. În total, achiziţiile noi anunţate de Firea pentru transportul în comun ar urma să se ridice la o valoare de 300 milioane euro. Rămâne de văzut dacă, măcar aici, Astra Arad, singurul producător de tramvaie la standarde moderne (ar mai fi şi URAC a RATB, dar tramvaiul Bucur produs de fabrică este mai degrabă la nivelul anilor ‚80), va putea să devină furnizor. l
Atât Astra Arad, cât şi Roman Braşov au lansat proiecte care nu au avut succes. Tramvaiul Imperio nu s-a vândut decât Primăriei Arad şi doar în câteva bucăţi, iar autobuzul Urban Crosstown de la Braşov nu a fost vândut decât în număr de câteva unităţi unor firme de transport internațional de pasageri, necum vreunei primarii. Ani de zile, cei doi producători au acuzat latenţa municipalităţilor în a organiza licitaţii pentru schimbarea sau modernizarea parcului de transport în comun. Iată că acum, când aceste licitaţii au început să se organizeze, cele două fabrici tot nu prind vreun contract, toţi banii luând calea străinătăţii.

Capitalul autohton, lipsit de predictibilitate

În cadrul mediului de afaceri din ţara noastră există opinii contradictorii legate de ponderea capitalului străin în totalul capitalului din economie. Specialiştii spun că nici măcar nu există statistici exacte în acest sens şi au opinii diferite referitoare la acest subiect.

• Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): „Capitalul românesc este perceput în diferite moduri, în funcţie de ce se ia în considerare. De exemplu, capitalul existent în companiile de stat este apreciat, chiar în condiţiile privatizărilor haotice, ca fiind mai mare de 50% (sectorul energetic, cu hidrocentrale, termocentrale, linii de înaltă tensiune ale Transelectrica, Transgaz etc.). Din păcate, nimeni nu se ocupă, public, de aceste statistici. Din rapoartele BNR întocmite în perioada 2008-2014 referitoare la ISD, rezultă că, din investiţii străine directe de 60 miliarde euro (40 miliarde euro – aport la capital şi 20 miliarde euro – credite intragrup), au fost realizate un profit de circa 35 miliarde euro, pierderi de 30 miliarde euro, profit repatriat de 12 miliarde euro şi am plătit dobânzi pentru creditele intragrup de circa 9 miliarde euro“.
• Constantin Savu, preşedinte şi director general al unui holding românesc: România, cu 20 de milioane de locuitori, are doar 57 mld. euro exporturi, pe când Slovenia are 55 mld. Euro, cu 2 milioane de locuitori, iar Cehia are exporturi de 140 mld. euro, cu 10 milioane de locuitori.
• Raul Ciurtin, producător de lactate: „Cel mai importante lucruri remarcate sunt lipsa de susţinere a capitalului autohton şi faptul că puterea de cumpărare a scăzut dramatic în România. Am trăit din export, iar acest lucru nu s-a reflectat la nivelul de trai“.
• Mihai Marcu, operator de servicii medicale private: „Noi facem business plan într-o ţară care nu are un business plan. Venim cu un business plan după care ne uităm la ce consideră guvernul prioritar. Ar trebui un business plan pe termen lung. Să vedem care sunt domeniile prioritare“.
• Eugen Păturan, proprietar franciză: „Creşterea consumului este esenţială, dar ţara asta nu are management, pentru că nu are viziune. Incompetenţa este peste tot. Noi, fiind prezenţi în malluri, suntem foarte expuşi. Am trei controale pe zi, la nivel naţional, de la diverse instituţii“.

Simona Popescu, Mihai Soare

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.