×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 08 decembrie
Senin20°C / 6°C, Senin
Vineri, 09 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Duminică, 11 decembrie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 08 decembrie
Senin18°C / 1°C, Senin
Vineri, 09 decembrie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Duminică, 11 decembrie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Joi, 08 decembrie
Senin21°C / 5°C, Senin
Vineri, 09 decembrie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Duminică, 11 decembrie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 08 decembrie
Senin17°C / 6°C, Senin
Vineri, 09 decembrie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Duminică, 11 decembrie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Joi, 08 decembrie
Senin19°C / 4°C, Senin
Vineri, 09 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Duminică, 11 decembrie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Joi, 08 decembrie
Senin19°C / 6°C, Senin
Vineri, 09 decembrie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Duminică, 11 decembrie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 08 decembrie
Senin20°C / 3°C, Senin
Vineri, 09 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Duminică, 11 decembrie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Joi, 08 decembrie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Vineri, 09 decembrie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Sâmbătă, 10 decembrie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Duminică, 11 decembrie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 2 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Joi, 08 decembrie 2016, 20:09
EUR (€)
+0.0039 ↗
4.4654 RON
USD ($)
-0.0016 ↘
4.0203 RON
• • •
Fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române
Prof. dr. Constantin Ciutacu: "Clasa politică apare ca un veritabil detaşament al legiunii străine"
Prof. dr. Constantin Ciutacu
Prof. dr. Constantin Ciutacu

Am trăit, ca într-un vis, un sfert de secol de speranţe neîmplinite. Când s-au dus anii? Suntem şi mai săraci şi un pic mai bătrâni… Statul este bolnav, iar economia, câtă a mai rămas, este din nou în recesiune; firmele dau faliment cu miile pe semestru, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton are, cum se spune într-un film, o „reţetă secretă”, originală, dar pierzătoare, la fel ca democraţia. România nu este, cum ne-am fi aşteptat, „tigrul” economic al Europei Centrale şi de Est. Cine ne-a pus beţe în roate? Nu căutaţi răspunsuri pe Google. Cauza e aici, la noi, în perfidia cu care ne-au dirijat politicienii români. Niciodată, în istorie, clasa politică românească n-a fost mai ruptă de popor şi mai puţin iubitoare de ţară. Un fost ministru secretar de stat, neimplicat politic, actualmente director la Institutul de Economie al Academiei Române, Constantin Ciutacu, are curajul să pună degetul pe multe dintre rănile care ne dor de 25 de ani.

„În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa”

Mulţi au uitat, alţii n-au ştiut niciodată… Cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu ţările dezvoltate, în 1989?

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa. Exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare. Autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi Bucureşti erau patente germane. Avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi. Locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian. La Reşiţa se fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania. Centrala nucleară de la Cernavodă provenea din Canada. Putem spune, şi nu suntem nostalgici, că începusem să ne integrăm acceptabil cu economiile mari ale lumii. România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar două ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi aerospaţială.

În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un „morman de fiare vechi”. Ce am avut şi ce am pierdut în ultimii 25 de ani, domnule ministru?

A fost cea mai nefericită declaraţie de politician de după 1989, care ne urmăreşte până azi. Referindu-se la industrie, că e de dat la fier vechi, fostul prim-ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani. Ale cui interese le-a servit această etichetă? Rămâne o pagină de istorie. Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii: România producea 14 milioane de tone de oţel în 1985; azi, doar 3 milioane. Producea 400.000 tone de aluminiu în anul 2000, o prelungire surprinzătoare a succesului din timpul dictaturii. Azi produce pe jumătate. Eram recunoscuţi ca buni constructori de motoare electrice şi produceam, în 1980, 19 milioane de kilowaţi, faţă de 700.000 kilowaţi, cât producem în prezent. Ieşeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare în 1980; niciunul azi. Ieşeau 71.000 de tractoare; niciunul azi (am construit fabrici de tractoare în Egipt şi Iran, care funcţionează şi acum, în timp ce în România au murit). Fabricam 600 de vagoane de pasageri pe an în 1984; azi, niciunul. Cât despre vagoanele de marfă, construiam 14.000 de bucăţi pe an; azi, abia 800 (cel puţin 100.000 vagoane de marfă au fost tăiate şi vândute la fier vechi în ultimii ani). În fine, produceam 144 de nave de tonaje diferite; azi, după cum se ştie, nu mai producem niciuna. Sticlăria e prăbuşită. Săpunul a dispărut (Palmolive a plecat). De altfel, potrivit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost exportate 50 de milioane de tone de „fier vechi”, „deşeuri” de cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro! Am exportat lemn brut în valoare de peste 8 miliarde de euro, şi alte produse brute (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în România ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de muncă!

„Practic, întreaga economie naţională a fost oferită fără nici o logică şi fără a se spune cel puţin că este cadou sau pradă de război”

Ameţitoare cifre… Cum stau lucrurile în domeniul petrolului?

Iată situaţia la zi în domeniul petrolului: România producea 13 milioane de tone de petrol în 1970, şi numai… 6 milioane azi. Suspect. Cineva nu raportează corect. Nu am nici o încredere în această cifră, atât timp cât nu ştiu dacă toate sondele au contoar. Au contoar, domnilor? Trebuie să plătească redevenţe la tona de ţiţei brut, dar dacă scoţi 8-10 milioane de tone şi raportezi numai 6? Cu cât păgubeşti statul? Petrolul se scoate mult şi se rafinează în alte ţări. De aici, deduceţi consecinţele. Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorină, şi mai producem doar 2 milioane. Produceam 10 milioane de tone de păcură. Nu mai producem nimic. Produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale. Azi, nimic. Pe de altă parte, aţi observat că nici distribuţia gazelor nu mai este a noastră. Cine măsoară producţia? Cine măsoară distribuţia?

După 1990 s-a schimbat, deci, peisajul industrial. S-a creat o falie între marea şi mica industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen?

Au venit „sfaturi” de la competitorii nostri europeni: faceţi IMM-uri, întreprinderi mici şi mijlocii, daţi afară muncitorii din marile uzine, închideţi mamuţii industriali. Produceţi kit-uri, componente, nu produse integrale. Faceţi cabluri, radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare. Parcă intenţionat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspiraţiei. UE a fost creată pe baza comunităţii economice a Cărbunelui şi Oţelului. Deci, România nu putea să intre în grila europeană cu industria siderurgică de 14 milioane tone de oţel. A trebuit lichidată şi ca un „bonus” pentru admiterea în UE.

Care au fost primele mari greşeli istorice ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful naţional?

Prima a fost restituirea „părţilor sociale” - o privatizare pe bani adevăraţi, începută surprinzător de Ceauşescu. FSN-ul a restituit aceşti bani pentru a cumpăra bunăvoinţa oamenilor, chiar cu banii lor! Această măsură anti-economică, din cauza căreia fabricile şi uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetăţenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor; a fost o re-naţionalizare a unei părţi a capitalului social, destinată ulterior şi cedării controlului economiei către interese de grup, mai ales străine. A doua mare eroare a fost privatizarea „de masă”, fără proceduri şi fără reguli de protecţie a acţionarilor minoritari; viitoarele certificate de acţionar au fost cumpărate pe nimic de cei care ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se privatizează numai 30% din capitalul societăţilor comerciale, lăsându-se de înţeles că vor mai primi şi restul de 70% în viitor, care viitor nu a sosit încă nici în anul 2014! S-a anunţat totodată că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială şi societăţile externe de consultanţă, care au dictat, şi guvernele au promovat, controlul total, fără luptă, şi fără niciun câştig, asupra întregii economii. Practic, economia naţională a fost oferită fără nici o logică şi fără a se spune cel puţin că este cadou sau pradă de război, celor care, chipurile, au făcut lobby pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

„«Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea». Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani”

Vă rog să continuaţi descrierea peisajului economic românesc de azi, la 25 de ani de la răsturnarea „dictaturii de dezvoltare”.

A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecţii, tricotaje (filaturi, ţesătorii, fabrici de stofă şi postavuri, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, toate concepute într-un sistem integrat); a fost închis sectorul agroalimentar (36 fabrici de zahăr, fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.); nu mai sunt majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi vopselelor, a medicamentelor, din sectorul construcţiilor de maşini, al exploatărilor miniere de feroase şi neferoase, de cărbune etc.; s-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare; au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări etc. Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulverizată. România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante tehnice, legume etc. A fost distrus aproape în totalitate sistemul de irigaţii, construit prin îndatorarea dureroasă de la Banca Mondială, pentru a cărei plată românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de îndiguiri şi desecări, dar şi cele de irigaţii în curs (canalul Siret-Dunăre sau Bucureşti-Dunăre). Întreaga economie naţională a fost pur şi simplu pulverizată şi lăsată fără nicio logică structurală.

Care sunt consecinţele asupra populaţiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parcă dintr-un film SF cu „terminatori”?

Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaţionalelor care controlează industria, agricultura, transporturile, construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi promovează reglementări legale în interes propriu. Românilor le-au rămas întreprinderile mici şi mijlocii – de fapt, microîntreprinderile; dintre cele aproximativ 500.000 înregistrate, peste 200.000 nu au niciun angajat! Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă; astăzi, avem şi industrie de subzistenţă, nu doar agricultură; şi construcţii şi transporturi şi alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă şi durabilă. Nimic nu este mai durabil decât subzistenţa, aceasta este strategia noastră naţională, după ce am făcut praf marile companii. Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării, cât şi pe celelalte pieţe ale muncii unde lucrează cetăţenii români. Nici după 25 de ani, clasa politică, veritabil detaşament al legiunii străine, terminatorul României moderne, nu a realizat importanţa unei reglementări prin care salariaţii să-şi investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de impozite şi contribuţii.

A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de un proiect minimal, coerent de dezvoltare?

Fireşte că nu a existat! Zi de zi, guvernele şi clasa politică s-au ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de competitivitate. „Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea!”. Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunţat a fost un program de neguvernare.

Care sunt predicţiile dv. pentru următorii 25 de ani din viaţa economică a României?

Dacă şi în următoarele două decenii şi jumătate guvernul nu va putea să cumpere, din banii proprii, de 1 milion de lei piramidon, vaccinuri sau aspirină din producţia internă, fără avizul FMI sau al Comisiei Europene, România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic.

Preluare din Formula AS

Ion Longin PopescuPublicat Vineri, 14 noiembrie 2014
17681
 | 73
 | 48
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Cornel Stein
0
Ref. Situatia pietelor de desfacere pt. produse romanesti dupa 1989. Transformarile de dupa 1990 in estul Europei au dus la disparitia treptata a beneficiarilor dar si al furnizorilor consacrati al intreprinderilor romanesti. Cei mai multi parteneri au fost tarile socialiste ,,prietene,, S-au schimbat conditiile de plata si de livrare, standarde tehnice, etc. Fostele tari socialiste se puteau aproviziona pe piata libera, nu mai erau legate de reglementari guvernamentale. Tranzactiile care in trecut se faceau pe baza de clearing necesitau deseori plati efective. Era suficient ca in lantul procesului de aprovizionare-desfacere la un subansamblu sau la un beneficiar ori furnizor sa apara o asemenea anomalie, ca intregul proces sa fie tulburat, uneori iremediabil. Aceste probleme au adus multe intreprinderi la conditii falimentare, la stagnare, implicit la reducerea volumului de productie. A produce ,,pe stoc,, costa mult. Intreprinderile trbuiau sa-si gaseasca beneficiari si furnizori intr-o masura fara precedent. Timpul ,,repartitiilor,, ca si asigurarea fondului de salarii a trecut. Trebuia luptat pt supravietuire, si asta in conditiile in care intreprinderile trebuiau privatizate. Privatizarea era conditie pt. integrarea europeana. Un volum de productie ca in vremuri de glorie va ramane si in viitor pentru multe sectoare ale economiei un vis. Dar si visurile se implinesc uneori...
Publicat Marţi, 24 noiembrie 2015
+Răspunde
Cornel Stein
0
Ref.Infrastructura ind. romanesti; Ro. intre primele 10 tari europene. Care sunt indicatorii economici? Diversitatea, nivelul tehnic,volumul productiei, etc. ,,Perlele,, enumerate sunt obiecte de prestigiu, dar nerelevante. Cati producatori de tehnica de calcul, de avioane, motoare navale de peste 30.000 CP livreaza azi in toata lumea. Ce cantitati trebuiesc produse pentru a fi competitivi? A cumpara componente si a le asambla nu duce la competitivitate la aceste produse, si este un aspect criticat in prezentul interviu.
Publicat Marţi, 24 noiembrie 2015
+Răspunde
Cornel Stein
0
Ref. Afirmatia lui P. Roman in 1990 la sit industriei . Chiar daca afirmatia lui PR este exagerata, industri romaneasca (economia rom.) era intr-o stare dezolata; din lipsa de fonduri . Romania a fost supusa la sanctiuni economice, concret, nu a mai avut acces la piata financiara internationala. Timp de un deceniu de plata a datoriilor, fara a avea posibilitatea de reesalonare a acestora, nu au existat fonduri pt. achizitia de piese de schimb, investitii adiacente, materiale etc. Se faceau improvizatii, se lucra cu materiale/inlocuitori deseori deficitari ce ducea la uzura exagerata a utilajelor. Pentru ca datoriile trebuiau platite se exporta tot ce era posibil. Ce insemna acest lucru se simtea in viata de toate zilele: cozi la alimente, benzina etc. Industria a fost ,,la pamant,,; consecinta pozitiva al acestei situatii: in 1990 Romania a fost singura tara fara datorii externe.
Publicat Marţi, 24 noiembrie 2015
+Răspunde
nicu cohen
+1
Normal ,initiatorii programelor de privatizare ,ar trebui arestati si condamnati pentru subminarea economiei nationale .
Publicat Miercuri, 04 februarie 2015
+Răspunde
Bara Vasile @ nicu cohen
0
Stimate domn,Nicu Cohen toti cei care au guvernat tara in acest hal incat se vad consecintele tradarii trebuiesc judecati in regim de urgenta si condamnati la pedeapsa binemeritata a tradatorilor de tara.Pedeapsa adevarata care trebuie sa se aplice tradatorilor de tara este cea capitala.Asta nu-i pedeapsa cand ii aresteaza,ii baga pe o usa si-i scoate pe alta.Asta este doar un joc al prostirii neamului romanesc cu minciuni asa zise corecte.Ce sa mai zic nici nu mai stiu.Doar atat stiu ca datorita lor sufera un intreg popor sau mai bine-zis o natiune. Problema este ca poporul este vlaguit de suferinta si nu are curaj sa le-o puna in bot dupa cum merita acesti tradatori.O seara buna si linistita iti urez.
Publicat Miercuri, 01 iunie 2016
+Răspunde
nicu cohen
+6
Aceasta clasa politica corupta este o legiune de tradatori in slujba bancherilor internationali FMI care au sfirtecat Romania cu un cinism ne-uman , satanic , in frunte cu tradatorul Mugur Isarescu ,acela care a devaluat fraudulos moneda nationala in anii 90 ,pentru a distruge capitalul legal al poporului roman .Mii de pensionari au murit pe strazi ,cu economiile anilor de batrinete devalorizate fraudulos , ruinati de acel bandit care este proptit in functie de o legiune de masoni.
Publicat Miercuri, 04 februarie 2015
+Răspunde
rizoaicad.arges
-2
Romanii luati de valul "imitatiei", care au adoptat zicerea "Je suis Charlie", identificandu-se cu caricaturistii care au stat la originea crimelor si haosului de la Paris, ce au implicat cheltuieli enorme prin uriasa desfasurare de forte, se pot vindeca de ipocrizia afisata, daca, pe cinstite si in mod onorant pentru ei, vor spune: "Si eu sunt Rizoaica", si doresc eliminarea Lacomiei, Minciunii, Hotiei, Tradarii, Iresponsabilitatii, Nesimtirii, etc., din societatea romaneasca, alegand "lumea" care este mai buna pentru Romania si romani! Cei ce vor spune: "Si eu sunt Rizoaica", vor fi de buna credinta, numai daca ei insisi vor face alegerea, si vor si distribui acest text! (“Apelul” de mai jos, de a alege ”lumea” mai buna pentru Romania si romani, se adreseaza tuturor oamenilor inteligenti si de buna credinta! Acest “Apel” a fost transmis si primilor patru decidenti din Romania, pe care, de asemenea ii consideram, pana la proba contrarie, inteligenti si de buna credinta, astfel: Iohannis, cu Nr.20.304/23-12-2014; Ponta, cu Nr.2.135/29-12-2014; Alina Gorghiu, cu Nr.531/05-01-2015; Vasile Blaga, cu Nr.1/05-01-2015). O ALEGERE IMPERATIVA, si VITAL-NECESARA, pentru LUMEA Mileniului III Tu omule, si frate, in care dntre cele “doua lumi” doresti sa traiesti, tu si urmasii tai? Cele “doua lumi”, dintre care putem sa alegem, se dosebesc DOAR prin Juramantul aflat la “temelia” fiecareia! ...... (Cei ce doresc sa traiasca in cea mai buna "lume" posibila, pot citi acest text integral pe pagina mea de Facebook, si au datoria sa faca propria alegere, sa o sustina si sa o impuna!).
Publicat Sâmbătă, 10 ianuarie 2015
+Răspunde
adrian
+2
cina este adevaratul tradator al neamului?cine a produs genocidul economic?toti cei vinovati de vanzarea tarii sa raspunda.derulati sedintele din cpun sa vedeti grozavii,cum au fost prostiti oamenii!
Publicat Sâmbătă, 10 ianuarie 2015
+Răspunde
Mihai
-2
Domnul Ciutacu evita sa spuna ca economia romaneasca intrase in anii '80 intr-o profunda criza. Acesta este si motivul pentru care domnia sa alege cu atentie anii pentru care prezinta diverse cifre privind productiile realizate. Unele date se refera la anul 1980, altele la anii 1984 si 1985, dar nu prea ne spune unde s-a ajuns in anul 1988 sau 1989. Tendinta era de declin evident, chiar daca ne luam dupa datele statistice masluite ale vremii. Extrapoland la viitor cursul din acei ani al economiei romanesti si tanand seama de tendinta de izolare tot mai accentuata politica si economica a tarii, se poate estima ca degringolada economiei romanesti ar fi putut ajunge in timp sa fie chiar mai mare decat cea existenta in primii ani de dupa evenimentele din decembrie 1989. O alta chestiune pe care o eludeaza domnul cercetator este cea legata de schimbarile care au avut loc in economia mondiala in ultimele decenii, care au obligat multe tari, unele chiar foarte dezvoltate, sa renunte la anumite fabricatii sau la intregi ramuri industriale. Cum sa mai faci, de exemplu, tesaturi sau confectii cand pe piata sunt produse care pot fi cumparate la preturi care sunt aproape egale cu costul materiei prime necesare fabricarii lor? Acelasi lucru este valabil, ca idee, si in cazul confectiilor metalice, motoarelor electrice etc. Cum sa faci fata concurentei la locomotive sau la autoturisme, daca clientul tau ti le trimite inapoi datorita unor deficiente de fabricatie? Cum sa faci concurenta marilor producatori de nave, daca motorul navei tale se defecteaza in burta ei, daca sub aspect tehnic si tehnologic s-a batut pasul pe loc din cauzele cunoscute (fonduri orientate spre noi si noi intreprinderi, cu pretul neglijarii celor deja existente). Toate aceste lucruri nu opreau complet mecanismul economiei socialiste, dar il faceau ineficient, pentru ca ineficienta de la proiectele ambitioase era platita din incasarile din exporturile (tot ineficiente) de produse agricole si alimentare.
Publicat Joi, 01 ianuarie 2015
+Răspunde
Mihai
0
Multi oameni spun ca „inainte” era mai bine, pentru ca erau locuri de munca pentru toata lumea. Realitatea este ca atunci munceam din ce in ce mai mult si traiam din ce in ce mai rau ca expresie a ineficientei economiei de tip comunist (lipsuri de tot felul: alimente, produse de calitate in general si din import in special, caldura iarna, lumina pe strazi noaptea, benzina pt autoturisme; interdictii de tot felul etc). La noi a mai fost si tendinta de a produce totul in tara, de ca si cum Romania ar fi fost vreo mare putere economica a lumii. O prea mare parte din resursele financiare ale tarii a fost sistematic indreptata spre dezvoltarea extensiva, prin crearea de noi si noi intreprinderi, neglijandu-se in acelasi timp intreprinderile deja existente, care treptat isi reduceau performantele datorita neincorporarii progresului tehnic din domeniile respective. Este cunoscut cazul multor intreprinderi care, dupa crearea lor cu mari eforturi financiare si umane, reuseau un timp chiar sa exporte din productia realizata, iar dupa un numar de ani exportul se realiza cu foarte mare greutate, chiar si la preturi mici, in conditiile unei totale ineficiente economice. Aceste lucruri pot fi aratate cel mai bine de cei care au lucrat atunci in comertul exterior si care pot argumenta si exemplifica cele afirmate mai sus, binenteles daca s-au eliberat de spaimele legate de controlul Securitatii asupra lor din acele vremuri. Intre generatii exista in mod obiectiv o anumita concurenta si uneori chiar o ruptura; parintii si bunicii au, din orgoliu, tendinta de a infrumuseta trecutul, exagerand partile lui bune si minimalizand partile lui rele, in dorinta de a arata ca, la vremea lor, ei au facut mai mult pentru societate, ca si societatea pentru ei, de parca ar vrea sa-i intrige pe proprii copii si nepoti. Regretabil este ca domnul Ciutacu ramane la acest nivel de bunic orgolios, si nu de cercetator autentic si serios.
Publicat Joi, 01 ianuarie 2015
+Răspunde
DanySo
-3
Dacă aşa de bine ne-am situat economic înainte de 1989, atunci de ce nu am trăit mai bine? Dacă vom revenii economic la perioada de dinainte de 1989 vom trăii tot aşa de prost ? Un om care nu a trăit măcar vreo 10 ani în perioada pe care o elogiați, ar fi tentat să creadă că "...ce bine o fi fost atunci " 1.- Este important CINE COMENTEAZĂ, dacă avut de profitat de pe urma terorismului COMUNIST. 2.- Dacă NU, atunci dacă o trăit pe pielea lui viaţa de zi cu zi din perioada glorificată. De exemplu la motoarele electrice erau depozite de sute de mii bucăţi care nu se puteau vinde nici unde şi mergeam acasă ca să numai lucrăm pe stoc. Sunt de acord cu restul articolului. Dar comunismul dictatorial nu a fost bun !
Publicat Luni, 15 decembrie 2014
+Răspunde
nicu cohen @ DanySo
+3
"..de ce nu am trăit mai bine ,inainte de 89 ? Pentru ca Ceausescu a fost sabotat de coloana a V a ,in slujba celor care au pus laba pe tara dupa 89 ,care era deja infiltrata in structurile de stat.
Publicat Miercuri, 04 februarie 2015
+Răspunde
Recomandate
Iohannis: Poate provoc eu acea emoție...
Publicat acum 9 ore şi 29 minute
Cazul Ghiță - Kovesi, în silenzio stampa
Publicat acum 12 ore şi 27 minute
Victorie de senzație a României la EURO 2016
Publicat acum 22 ore şi 5 minute
Cotitura istorică de la Malta (III)
Publicat acum 20 ore şi 39 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
România din Piaţa Chibrit
32 articole/ Actualizat acum 9 ore şi 49 minute
alarm off
Recomandări Cotidianul
38 articole/ Actualizat Miercuri, 23 noiembrie 2016
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
63 articole/ Actualizat Miercuri, 07 decembrie 2016
Simona Popescu

Donald nu este fanul „corectitudinii politice“, reprezentanţii României nu trebuie să-l agaseze cu acest tip de abordare. El este tipul americanului clasic, care urăşte adevărurile camuflate prin cuvinte sofisticate sau ocolite savant.

Simona PopescuPublicat acum 12 ore şi 6 minute

"