Compania energetică rusă Gazprom, cel mai mare producător de gaze din lume, a raportat pentru 2014 un profit net în scădere cu 70%, ajungând la echivalentul a 3,3 miliarde de dolari, conform standardelor ruseşti de contabilitate, scrie publicaţia The Moscow Times. Gazprom a precizat că aceste cifre se referă doar la rezultatele firmei mamă şi nu includ profiturile realizate de subsidiarele sale precum producătorul de petrol Gazprom Neft sau divizia de producţie a energiei electrice.
Pentru investitori, vestea este una catastrofală pentru că valoarea dividendelor va scădea foarte mult. În mod normal, Gazprom alocă 25% din profitul intern pentru plata dividendelor, ceea ce înseamnă că pentru 2014 Gazprom va plăti un dividend de două ruble pe acţiune comparativ cu 7,2 ruble pe acţiune în 2013.
Compania a cheltuit un miliard de euro pentru achiziţia pachetelor minoritare deţinute de grupul italian Eni, de EdF din Franţa precum şi Wintershall din Germania la societatea de proiect care urma să construiască gazoductul South Stream, proiect de 40 de miliarde de dolari anulat din considerente economice, dar şi a obiecţiilor Uniunii Europene.
De asemenea, Gazprom a constituit rezerve de 22,3 miliarde de ruble, echivalentul a 385 milioane de dolari, pentru devalorizarea proiectului Shtokman, care trebuia să producă gaze lichefiate în Marea Barents. Şi acest proiect a fost lăsat de izbelişte pe motiv de creştere a costurilor.
În schimb, ruşii au anunţat că se aliază cu Botaş din Turcia pentru realizarea unui nou gazoduct, care va traversa Anatolia şi se va opri la graniţa cu Grecia. Acest traseu va evita Ucraina, ţara prin care trec 75% din conductele ruseşti către Europa, iar în momentul când va intra în funcţiune, Kievul îşi poate lua adio de la gazul Moscovei.
În 2014, exporturile spre Europa ale Gazprom au scăzut până la 146,6 miliarde metri cubi de gaze naturale. Germania şi-a păstrat poziţia de cel mai mare importator de gaze naturale ruseşti în 2014, chiar dacă Gazprom şi-a redus livrările spre cea mai mare economie europeană cu 3,7% până la 38,7 miliarde metri cubi. Turcia a devenit al doilea mare client european al Gazprom, după o creştere de 2,3% a exporturilor până la 27,3 miliarde metri cubi de gaze naturale.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.
Uniunea Europeană vrea să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie primară pentru a evita situaţia în care este prea dependentă de o singură sursă. Rusia este responsabilă pentru o treime din consumul de gaze naturale al UE, însă în ultimul an relaţiile bilaterale s-au deteriorat din cauza conflictului din Ucraina. Multe state deja au început să fugă de ruşi. Lituania cumpără gaz natural lichefiat din SUA, România a oprit importurile de gaze în aprilie etc.
În ultima vreme se speculează faptul că între Vladimir Putin şi Gazprom, condusă de prietenul său Aleksei Miller, sunt câteva contre ivite de la concepţii diferite de dezvoltare. Putin a forţat compania să construiască în Estul îndepărtat aşa-numita Foţă a Siberiei, o conductă care să ajungă în China, investiţie de 60 de miliarde de dolari. Miller şi Gazprom doresc utilizarea unei rute mai la vest, numită Altai, care e mult mai scurtă şi care va utiliza resursele deja existente în vestul Siberiei.
În Rusia, criza economică se simte masiv. Inflaţia este galopantă şi salariile se reduc. Astfel, ruşii sunt nevoiţi să reducă consumul şi să aloce 50-55% din venituri pentru alimente, faţă de 45% cât dădeau în toamnă.
În ultimele luni, preţul la unele alimente a crescut şi cu până la 300%, după ce Rusia a impus un embargou alimentar Occidentului, dar şi din cauza deprecierii rublei. În aceste condiţii, autorităţile de la Moscova au în vedea introducerea preţurilor maximale la alimentele de bază. Guvernul de la Moscova a anunţat la mijlocul lunii ianuarie noi politici de austeritate, care ar duce până la tăierea cu 10% a cheltuielilor din toate domeniile, mai puţin de la apărare, domeniu considerat prioritar de Rusia. De exemplu, Forţele Aeriene ruseşti vor primi 126 de avioane şi 88 de elicoptere noi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.