Vineri seară s-a deschis la Galeria ¾ de la Teatrul Naţional a IX-a ediţie a Bienalei de Arhitectură. Scopul ei este radiografierea celor mai interesante soluţii arhitecturale şi urbanistice din ultimii ani, atât în domeniul clădirilor particulare, cât şi în acela al edificiilor publice.
171 de proiecte, selecţionate din 215 înscrise, participă la concursul de arhitectură, ai cărui câştigători vor fi anunţaţi, în cadrul unei Gale, la 11 octombrie. Lucrări ale unor arhitecţi români, realizate în ţară şi în străinătate, şi ale unor arhitecţi elveţieni, italieni, austrieci, belgieni concepute pentru beneficiari din România sunt apreciate de un juriu internaţional, prezidat de olandezul Nanne de Ru.
Structurată pe şase secţiuni, una pentru clădiri mai mici de 1.000 de metri pătraţi, alta pentru lucrări mai mari de 1.000 de metri pătraţi, la care se adaugă urbanismul şi spaţiile publice, arhitectură de interior, scenografie şi design de obiect, restaurarea monumentelor şi de reabilitare a clădirilor şi, în sfârşit, publicaţiile de arhitectură, competiţia se remarcă în acest an, în principal, prin numărul sporit de proiecte rezervate spaţiilor culturale şi atelierelor pentru artişti.
Organizatorii manifestării, Uniunea Arhitecţilor, revista „Arhitectura” şi Asociaţia Zeppelin, cu sprijinul Ambasadei Olandei, Institutului Polonez, Muzeului Naţional de Artă Contempornă şi Asociaţiei Fondului Cultural Naţional, continuă seria începută în 2008 privind recuperarea spaţiului public şi de integrare în oraş prin folosirea unor bucăţi foarte mici de teren neocupat şi nerevendicat de nimeni, din spatele unor blocuri, în vederea constituirii unui stil de viaţă comunitar în peisajul vechilor construcţii socialiste.
Canapea Diva
Printre proiectele cele mai spectaculoase se numără cele vizând restaurarea şi valorificarea patrimoniului, ca în cazul „Bastionul Teresia” din Miclăuş, conceput de Studioul Bogdan Raţ, câştigător deja al unui concurs naţional de soluţii, remarcabil prin respectarea normelor ştiiţifice ale domeniului, cum ar fi eliminarea mortarelor pe bază de ciment şi a betoanelor turnate în restaurările din anii ’70, realizarea instalaţiilor doar prin pardoseli, folosirea unor materiale mai uşor de eliminat, accentuarea intervenţiilor contemporane şi reinventarea locurilor nefolosite. Acelaşi lucru se poate spune despre proiectul privind fosta „Fabrică de bere, Uscătoria de malţ”, aflată aproape de centrul oraşului Leuven, reintegrată în peisajul contemporan cu respectarea identităţii clădirii, sau despre conservarea substanţei istorice existente în cazul „Turnului Croitorilor” din Cluj, atestat documentar în 1475. În zona clădirilor particulare, un bun exemplu de restaurare cu păstrarea specificului epocii îl reprezintă „Casa Zamfirescu” din Craiova, dar mai ales montarea şi remontarea unei „Case maramureşene” din Săpânţa, la care proprietarul voia să renunţe pentru că devenise prea mică pentru nevoile sale, şi care păstrează, la parter, imaginea vechii clădiri. Spectaculoasă este şi încercarea de descoperire şi de păstrare a identităţii unui construcţii de la începutul secolului trecut, aflată pe un teren îngust, în spatele Fabricii Timpuri Noi, „Casa Octavian”, propusă de AND Birou de Arhitectură Adrian Untaru. Am mai adăuga reabilitarea şi extinderea Centrului Comercial din Cluj-Napoca, proiectul de construire a unor vile urbane în acelaşi oraş, sau a zonei rezidenţiale din apropierea centrului Aradului, cu integrarea în specificitatea ţesutului urban existent.
Mai plastic şi, desigur, mai atractiv pentru publicul larg este sectorul de design, fie că ne referim la scenografia de apartament, la cea pentru restaurante ca „La Bonne Bouche”, cu elemente clasice de bistrou franţuzesc, banchete, mese cu un singur picior din fontă, paviment din plăci de ciment colorat turnate manual, ingenios combinate cu piese contemporane, de exemplu, sau Librăria Cărtureşti din interiorul Institutului Francez, în care proiectantul reinterpretează motivul bibliotecii din perspectiva relaţiei cu spaţiul şi cu publicul.
Din multitudinea propunerilor pentru obiecte „utilitare”, reţin atenţia banca fixă din sticlă, dintr-un proiect ambiental-utilitar pentru spaţii exterioare, instalaţiile de baie, ce se bucură de o adevărată „retrospectivă” în cadrul expoziţiei, sau corpurile de iluminat, de la cele pentru birou la cele modulare, ale căror componente pot fi compuse în diverse moduri, rezultând ansambluri compoziţionale pline de fantezie şi conforme gustului celui care le foloseşte. O notă specială pentru mobilierul expoziţional, domeniu destul de neglijat în ultima vreme în România.
Bienala nu se rezumă însă numai la prezentarea proiectelor aflate în concurs. Ea a fost devansată de vernisarea, la Pavilionul UniCredit, a expoziţiei „Rien ne va Plus / Faites vos Jeux”, care se concentrează asupra impactului crizei economice asupra arhitecturii, incluzând o analiză începând cu crahul financiar din 1929 şi terminând cu criza actuală. La jumătatea lunii octombrie, o altă expoziţie, „Balkanology”, organizată de Muzeul Elveţian de Arhitectură şi Centrul de Arhitectură din Viena, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, se va opri asupra crizelor şi evoluţiilor urbane şi arhitecturale din ţările Europei de Sud-Est, propunând soluţii alternative şi proiecte comunitare.
Anvergura actualei ediţii a Bienalei a fost motivată de directorul revistei „Arhitectura”, arh. Constantin Goagea. „Anii de boom economic care au precedat criza financiară au prilejuit construcţia de arhitectură contemporană de calitate, iar această perioadă de educare şi evoluţie s-a reflectat şi în lucrările apărute în ultimii doi ani, în care se manifestă apetenţa publicului pentru arhitectura modernă” afirma acest coorganizator al expoziţiei de la Galeria ¾. Trecând peste multele excepţii de la calitate, pe care le întâlnim la tot pasul, rămâne de văzut care va fi viitorul multor proiecte propuse în condiţiile actualei crize economice.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.