În vara anului 2013, celebrul arhitect francez Jean Nouvel câştiga concursul pentru construirea Muzeului de Artă din Beijing (NAMOC), în faţa altor două proiecte prestigioase, semnate de Zaha Hadid şi Frank Gehry. Ulterior însă nu s-a mai vorbit despre această construcţie, până în luna septembrie a acestui an, când s-a anunţat lansarea studiilor conceptului şi realizării construcţiei.
Edificiul va fi plasat în apropierea Stadionului Olimpic în formă de cuib de pasăre, realizat de arhitecţii Herzog & de Meuron.
Parcul în culorile ruginii ale toamnei
Structura va fi ridicată în deplină transparenţă, perfect integrată în contextul urban existent graţie faţadelor cu “efect de oglindă” care reflectă peisajul înconjurător. Muzeul ar urma să fie terminat în 2018. Echipei lui Jean Nouvel i se alătură Beijing Institute of Architectural Design (BIAD).
Construit pe axa istorică a Beijingului, nord-sud, NAMOC este legat simbolic de Oraşul Interzis, ca pentru a confirma faptul că muzeul îşi doreşte să realizeze legtura între colecţiile de artă veche şi cele de artă contemporană pe care statul chinez vrea să le îmbogăţească în anii următori. Prin dimensiunile sale, de 225 de metri lungime şi 130.000 de metri pătraţi, şi prin bogăţia patrimoniului ce cuprinde peste 100.000 de piese din Epoca Ming (1368-1644) până în zilele noastre, va fi cel mai mare muzeu construit vreodată în Asia şi unul dintre cele mai mari din lume.
Holul de vară
Muzeul va avea o grădină interioară, protejată de o reţea, ale cărei culori se schimbă în funcţie de anotimp. La subsolul construcţiei se va afla holul de vară, acoperit cu o boltă de culoarea aurului, pictată şi gravată. Un gigantic puţ de lumină, de forma unui con întors, care se poate deschide sau închide până a nu mai forma decât un sfert de lună, asigură o lumină specială. Intrarea se face prin patru părţi, corespunzând structurii care suportă carcasa de beton a clădirii, în interiorul căreia sunt suspendate volumele sălilor de dimensiuni foarte diferite. O terasă panoramică, cu jocuri de apă de jur împrejur, oferă o vedere unică asupra oraşului.
Construită din piatră, sticlă şi metal, clădirea a fost concepută să evoce caligramele chinezeşti.
Luxurianta grădină din inima muzeului
“NAMOC se înscrie în spaţiu ca un fragment de ideogramă la care un artist a muncit îndelung pentru a-i da, în acelaşi timp, aparenţa de măiestrie şi de lipsă voită de finisare. El se impune, desprinzându-se de sol, înscriindu-se pe cer”, explica Jean Nouvel, care urmează să-şi vadă în curând alte două importante lucrări terminate: Filarmonica din Paris, ce urmează să fie inaugurată în ianuarie 2015, şi, înaintea ei, Luvru-Abu Dhabi, ce se va deschide în luna decembrie a acestui an.
Holul de iarnă cu giganticul con de lumină
Pentru a înţelege esenţa acestui proiect faraonic, este nevoie să reamintim caligrafia chineză, aşa cum o definea Shitao, poet şi pictor din dinastia Quing: “O singură linie este izvorul, este rădăcina a mii de imagini. De la ea porneşte diversitatea formelor nenumărate şi toate revin la ea”. Jean Nouvel a reuşit să creeze un edificiu ritmat de faţadele care au fiecare aluri diferite, iar la interior se pot descoperi atmosfere extrem de diverse în funcţie de locul în care se află vizitatorul. Arhitectul a propus un proiect inovator ca spirit şi ca tehnică.
Faţada de vest cu perspectivă asupra stadionului
“Nu se punea problema să-mi schimb convingerile de azi pe mâine. A trebuit însă să procedez ca şi cum aş fi fost chinez, plonjând în istoria ancestrală a acestei culturi”. Jean Nouvel a fost captivat de conceptul qi, semnul unui principiu fundamental care înglobează întregul univers şi leagă între ele fiinţele şi lucrurile, concept fără echivalent în gândirea occidentală.
Edificiul pare să fie traversat de un elan puternic care întăreşte liniile la intervale neregulate, pe întrega faţadă lungă de 225 de metri, pe care par să meargă vizitatori proiectaţi în imagini 3D. Imaginile captate de privirile vizitatorilor care se plimbă de la un capăt la altul al faţadei sunt schimbătoare în funcţie de transformarea peisajului potrivit fiecărui anotimp şi luminii din fiecare oră a zilei. Ele se metamorfozează şi după unghiul de vedere. În aspectul materialelor sunt schiţate vene în formă de striaţii, în continuă tranformare, care învăluie muzeul în mister.
Propunerea lui Zaha Hadid
Pentru a obţine acest rezultat, Jean Nouvel a lucrat aproape doi ani. Echipa lui a inventat o cartografie savantă a materialelor, ajungând la o combinaţie de mat şi strălucitor, rugos şi polisat, oglindă şi semi-oglindă care să dea spectatorului impresia că se află când cer, când în munţi. La nord, faţada poroasă lasă privirea să se afunde în vegetaţia abundentă a unei sere din interior. La sud, faţa perfect lisă, ca o oglindă, “priveşte” către “Cuibul de pasăre” al Stadionului Olimpic printr-o belvedere pe care se află un restaurant ce reflectă 153 de steaguri roşii, fluturând în vânt pe o colină mică. Faţadele de est şi de vest sunt străpunse de mari ferestre.
Întreaga reuşită a acestui muzeu rezidă în integrarea lui în peisaj, în înscrierea în ţesutul urban format de celelalte clădiri al Districtului Cultural, cu atenţie speciaă pentru Muzeul Ştiinţelor. Pentru a crea această legătură, Jean Nouvel a apelat la prietenul său, arhitectul peisagist Gilles Clément. Acesta va crea o grădină în tonalităţile ruginii ale toamnei, cu ginkgo biloba şi arţari. Plantaţiile vor înconjura lacuri care au forma unui gigantic dragon.
Proiectul lui Frank Gehry
“La începutul secolului XXI, muzeul este încă adesea loc de conservare, de consultare şi de educaţie. Util, dar axat pe o formă de convenţie şi consum cultural. El ar trebui să devină un loc viu, vibrant, un loc al invenţiilor în care expunerea să fie o dovadă că senzaţiile şi emoţiile provocate de artă sunt amplificate de timp… Ne revine responsabilitatea de a invita vizitatorii într-un loc care să-i facă să viseze şi care să ofere artiştilor mijloacele de a se exprima mai bine ca niciodată, de a expune mai clar decât oriunde altundeva”, explica Jean Nouvel.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.