Propunere legislativă care ar ruina o industrie de peste 100 milioane de euro

Unul dintre cei mai importanți producători de polistiren din țară, AdePlast, atrage atenția, printr-o scrisoare deschisă către Guvernul României, că o întreagă industrie, de peste 100 milioane de euro, ar putea fi ruinată de un act normativ pe care Ministerul Dezvoltării și Ministerul de Interne doresc să îl introducă în scopul întăririi securității la incendiu. „Sub pretextul unei cerinţe considerate funadamentale “securitatea la incendiu”, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împreună cu Ministerul de Interne intenţionează să introducă un normativ de securitate la incendiu a construcţiilor, Indicativ P118/1, care să fie obligatoriu la proiectarea şi realizarea construcţiilor noi şi la lucrările de intervenţie asupra construcţiilor existente, indiferent de formă de proprietate, destinaţie, categorie şi clasa de proprietate sau sursă de proprietate. Aceste prevederi vor fi obligatorii pentru toţi factorii cu atribuţii în proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor (proiectanţi, verificatori de proiecte, experţi tehnici, executanţi, responsabili tehnici cu execuţia, diriginţi de santieri, proprietari şi utilizatori ai construcţiilor, autorităţi ale administraţiei publice, organe de control)”, se spune în document.

Potrivit reprezentaților companiei, actul normativ nu defineşte materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice şi comerciale, ci prin încadrarea în anumite clase de reacţie la foc. De asemenea, susțin oficialii AdePlast, normativul nu utilizează şi nu impune o clasa de reacţie la foc a unui termosistem că un tot unitar (un ansamblu de produse, grupate, cu rolul de a asigura protecţie termică a pereţilor exteriori ai clădirilor), ci a tuturor materialelor componente. „În toată Uniunea Europeană, cerinţele de încadrare într-o anumită clasa de foc se referă la termosistem ca tot unitar, ca întreg, nu la componente individuale. Mai mult, în cuprinsul actului normativ se fac recomandări explicite (“Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa A1 sau A2-s1d0”), dar voalate, ascunse sub clasa de reacţie la foc, de utilizare a vatei bazaltice. Prin aceste recomandări, având acoperire legală, toţi proiectanţii, verificatorii de proiecte, experţii tehnici etc vor uza, ca pretext, de aceste recomandări pentru a exclude polistirenul. Prin toate aceste căi se exclude în fapt polistirenul din rândul materialelor care pot fi folosite atât la construcţii noi cât şi la cele existente, deci moartea industriei şi exclusivitatea vatei bazaltice”, se arată în scrisoarea amintită.

Oficialii AdePlast spun că în țări dezvoltate precum Germania, Austria şi celalte ţări şi-au izolat clădirile cu polistiren la un preţ cât jumătate din preţul vatei bazaltice, iar România, o ţară cu un venit pe cap de locuitor de până la 5 ori mai mic, trebuie să plătească dublu şi acest lucru, numai dacă vata bazaltică ar fi disponibilă în România la nivelul cererii sau necesităţilor. „Dar nu este şi nu va fi pentru că în România nu există capacităţi de producţie a vatei bazaltice. În prezent aceasta se importă de câteva firme din Ucraina, Rusia, Slovenia, Ungaria, Germania şi Grecia. În schimb, consumul actual de polistiren, fabricat în exclusivitate în ţară este de peste 4.000.000 metri cubi. Prin condamnarea la moarte a acestui material, România va trebui să importe vată bazaltică la acest nivel. Imposibil de realizat logistic, gândiţi-va că acest consum ar însemna circa 50.000 de tiruri. Pe de altă parte, o investiţie într-o fabrică de vată bazaltică necesită un orizont de aşteptare de 2-3 ani până la devenirea ei operaţională”, se mai spune în scrisoare.

Probleme mari

În continuare, consecinţele unui asemenea normative pot fi împărţite în 2 categorii mari:

A. Consecinţe directe, macro, asupra României şi cetăţenilor ei:

1. Consecinţe asupra României ca ţară membră a Uniunii Europene care are obligaţii clare în domeniul eficienţei energetice, ca semnatară a aşa numitei “Directive 20/20/20”. Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind eficiența energetică, aşa numită “Directiva 20/20/20”, precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-şi diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să îşi crească cu 20% eficiența energetică şi să-şi producă 20% din energie din surse regenerabile. MDRAP trebuie să trimită Comisiei Europene rapoarte periodice în privinţa economiei de energie realizate prin reabilitarea termică a blocurilor, dar primăriile nu le transmit. Pe acest considerent, în 3 ani Comisia Europeană probabil că va activa procedura de infringement împotriva României, pentru că până în 2020 trebuie finalizat procesul de reabilitare termică. La mijlocul anului 2015, Comisia Europeană a anunţat declanşarea procedurii de infringement împotriva Ungariei, pe această tema, fiind obligată la plata a peste 15.000 euro/zi.

2. Consecinţe asupra altor situaţii de urgenţă la care România este expusă considerate la fel că şi securitatea la incendiu fundamentale, respectiv inundaţiile şi cutremurele. Normativul nu ia în considerare impactul inundaţiilor pentru că, în contact cu apa, construcţiile termoizolate cu vată bazaltică devin ruine, spre deosebire de cele termoizolate cu polistiren. De asemenea, nu se ia în considerare impactul cutremurelor asupra construcţiilor termoizolate cu vată bazaltică. Datorită densităţii mult superioare a vatei bazaltice, se încarcă greutatea construcţiilor, şi deci se amplifică riscurile în cazul cutremurelor.

3. Consecinţe asupra absorbţiei fondurilor europene. Pentru prima dată în calitatea să de stat membru UE, începând cu anul 2016 (exerciţiul financiar 2014-2010), au fost alocate fonduri europene pentru reabilitarea termică a locuinţelor. Cetăţenii României, proprietarii de locuinţe, recunoscuţi că fiind printre cei cu cele mai mici venituri din UE vor fi văduviţi de realizarea termoizolării, întrucât, în lipsa producătorilor interni de vată bazaltică şi a crizei care se va declanşa din cauza acestui material importat, este limpede că aceste fonduri nu vor putea fi atrase, spun reprezentanții AdePlast. În plus, în condiţiile lipsei capacităţilor de producţie interne, dacă cererea va depăşi oferta, importatorii vor creşte preţurile de vânzare.

4. Scumpirea construcţiilor noi şi a apartamentelor din blocurile vechi care au fost termoizolate. Pe lângă faptul că termoistemele cu vată bazalitcă au un cost dublu faţă de cele bazate pe polistiren, criza care se va declanşa din cauza cantităţilor mici din piaţă va creşte şi mai mult costul acestui material, ca urmare a raportului cerere-oferta. Toate aceste preţuri se vor reflecta, în final, în creşterea preţului construcţiilor noi, dar şi apartamentelor din blocurile termoizolate cu vată. Toate aceste creşteri vor fi, în fapt, nejustificate.

B. Consecinţe indirecte

„Întreaga industrie a polistirenului din România, de peste 100 de milioane de euro, va dispărea din cauza unui act normativ nedrept, în condiţiile în care nicio ţară din lume nu interzice direct sau indirect utilizarea polistirenului. Odată cu ea vor dispărea sau îşi vor diminua activitatea şi industriile din aval – transportatorii, magazinele şi punctele de vânzare, constructorii”, spun cei de la AdePlast. Asta înseamnă:

1. Statul român va pierde impozite şi taxe importante încasate de la industriile care vor dispărea sau îşi vor restrânge activitatea (cele din aval).

2. Dispariţia acestor industrii va conduce la pierderi importante de locuri de muncă, deci apariţia şomajului cu efect asupra bugetului asigurărilor sociale. În industria de polistiren lucrează peste 1.000 de angajaţi în producţie. La aceasta se adaugă impactul asupra sectorului de logistică. În acest moment sunt peste 50.000 de curse de transport pe an, adică peste 200 de şoferi care fac o cursă zilnic către 13.500 puncte comerciale, care la rândul lor vor avea vânzările afectate.

3. Produsă în afară ţării şi importată, vata bazaltică va conduce la adâncirea deficitului comercial al ţării.

4. Companiile locale şi străine care au investit zeci de milioane de euro în industria de polistiren îşi vor vedea investiţiile duse pe apă sâmbetei. Acest semnal va fi transmis potenţialilor investitori străini, deci consecinţele asupra atragerii investiţiilor străine vor fi dezastruoase.

5. Statul român riscă acţiuni în justiţie din partea a circa 50 de companii producătoare de polistiren şi evident plata unor despăgubiri, care vor fi plătite de toţii cetăţenii săi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.