Proteste în Polonia: „Am devenit sclavi în propria noastră țară”

Povestea de succes a celei mai lungi guvernări din istoria postcomunistă a Poloniei începe să dea semne că se apropie de sfârșit. Și odată cu problemele guvernului de dreapta al lui Donald Tusk apar tot mai clar și semnele unei orientări generale a opiniei publice din statele central-europene împotriva liberalismului și pentru o implicare mai profundă a statului în economie.

Peste 100.000 de persoane au demonstrat pe străzile Varșoviei, pe 14 septembrie, pentru a cere instituirea unui salariu minim pe economie, condiții mai bune de muncă și abrogarea unei legi care a ridicat la 67 de ani vârsta pensionării. Protestele au fost organizate de două mari sindicate – Solidaritatea și Alianța Poloneză a Sindicatelor, o foarte rară dovadă de solidaritate între sindicatele de dreapta și cele de stânga din Polonia. Protestatarii au cerut demisia premierului Donald Tusk, liderul formațiunii de centru-dreapta Platforma Civică.

Polonia a fost, în perioada crizei economice ce a lovit Europa, singurul stat fost socialist care a înregistrat creștere economică continuă. Înaintea crizei, Polonia a cunoscut creștere economică de 5,2% în fiecare an, pentru ca în 2012 să înregistreze creștere de 1,9%, una dintre cele mai mari rate din Europa. Protestele de la Varșovia vin însă pe fondul primelor semne de contracție economică din ultimii cinci ani, pentru că, în timp ce economiile europene par să-și revină, economia poloneză se estimează că va avea o creștere de doar 1,1% în 2013. Polonezii au reacționat și la legile care liberalizează și mai mult piața muncii, dând puteri considerate discreționare angajatorilor, dar și la majorarea TVA-ului la 23%.

”Am devenit scalvi în propria noastră țară”, spune liderul sindicatului Solidaritatea, Marek Duda.

”Trezește-te Polonia!”, se putea citi pe pancartele purtate de demonstranți. ”Vrem pensii la 65 de ani, ca înainte, nu la 67 de ani, cum spune reforma lui Tusk. Vrem o mai bună politică socială și garanții pentru angajați”, spune purtătorul de cuvânt al Solidarității, Marek Lewandowski. Presa oferă exemple care deconstruiesc în oarecare măsură mitul prosperității poloneze. Astfel, un șofer de autobuz cu o vechime de 30 de ani ajunge sa aibă un salariu de 2.500 de zloți (595 de euro), mult mai mic față de salariul mediu de 4.900 de zloți.

Cel mai grav pentru premierul Donald Tusk și guvernul său este însă faptul că trei deputați ai Platformei Civice au demisionat din partid, lăsându-l cu o majoritate fragilă, de doar 232 de mandate din totalul de 460 în Seim. Și la fel de grav este că partidul de dreapta, populist, Lege si Justiție, condus de fostul premier Jaroslaw Kaczynski, a reușit să capitalizeze politic aceste nemulțumiri și să primeasca sprijinul tacit al sindicatelor. Mai mult, sondajele arată că protestatarii se bucură de sprijinul a 59% dintre polonezi, în timp ce 31% au poziții ambivalente.

Foarte important este că susținerea de care începe să se bucure populistul Kaczynski se datorează propunerilor sale de sprijinire a intervenției statului în economie, de a susține investitorii polonezi în fața celor străini, și laudelor pe care le aduce în acest sens premierului ungar Viktor Orban. Kaczynski, spre deosebire de Donald Tusk, mai crede că Polonia nu ar trebui să adere la moneda unică europeană.

Nu trebuie uitat că această orientare a electoratului polonez vine în contextul în care economia Poloniei este poate una în care statul păstrează cel mai puternic control, în raport cu Cehia, Slovacia, Ungaria sau România. Multe mari companii, deși sunt listate la Bursa de la Varşovia (a patra ca mărime din Europa), au ca acționar majoritar statul. Este o realitate pe care cehii nu o cunosc decât în cazul companiei energetice CEZ, cunoscută și în România. Însă în Polonia, scrie cotidianul ceh HOSPODÁŘSKÉ NOVINY, potrivit Presseurop.eu, sunt zeci de asemenea mari companii controlate de stat.

Cu excepția Cehiei, scrie publicația amintită, realitatea politico-economică din Europa Centrală este cea a revenirii unei nostalgii a vremurilor în care statul era prima vioară în economie. Ca dovadă stau actualele proteste din Polonia, precum și Ungaria premierului Orban, acolo unde statul a achiziționat câteva mari întreprinderi și a mărit taxele impuse investitorilor străini. La fel, în Slovacia, partidul social-democrat al premierului Robert Fico încearcă să își asigure, prin grupuri de interse, controlul asupra companiilor importante ale țării.

”Criza a dăunat serios democraţiei liberale europene, pentru că liderii politici nu au fost în stare să aducă răspunsuri adecvate. Iar non-liberalii reuşesc foarte bine să ocupe spaţiul abandonat de liberali. Ca şi cum alegătorii, sătui de politicianism şi de corupţie, ar vrea să termine cu aceşti 23 de ani de experimentare liberală şi şi-ar dori întoarcerea unui stat puternic, care să se ocupe de practic toate aspectele vieţii lor. Se pare că democraţia liberală a devenit, pe termen lung în Europa Centrală, principala victimă a crizei. Rămâne de văzut dacă aceeaşi soartă paşte şi economia liberalizată”, îşi încheie analiza HOSPODÁŘSKÉ NOVINY.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.