Protestele continuă! România încotro?

Ordonanță de urgență, Ordonanță de abrogare a Ordonanței de urgență, manifestații prelungite și contramanifestații organizate „la moment“, declarații pro și declarații contra, lozinci scandate vehement, luminițe ca de licurici și lasere proiectate pe clădiri, amestec de jocuri politice și spectacol multimedia… ce mai, românii par că se distrează de minune!

Dar, în tot acest timp, nimeni nu dă semne că ar fi îngrijorat de faptul că, departe de agitația generală, dar influențată de ea, mecanismul financiar ar putea să fie grav afectat. Și nu doar pentru o zi sau două, ci pe termen lung, cu pagube pe care nu le vom putea remedia prea curând.

Primul indicator care a reacționat în aceste aceste zile agitate a fost cursul leului în raport cu cele mai importante valute. La scurt timp după declanșarea scandalului legat de modificările legislative impuse de Guvern, cursul de schimb al monedei naționale a început să scadă progresiv până joia trecută, când a ajuns la 4,5337 leu/euro. Dar anunțata abrogare a OUG 13/2017 a îmbunătățit situația, astfel că luni Banca Națională a anunțat un curs valutar de 4,5095, în scădere cu 0,61 bani (0,14 %). Pare foarte puțin, dar, în lumea financiară, chiar și o ultimă zecimală, în plus ori în minus, are urmări demne de luat în seamă. Dar tot BNR a anunțat luni și scumpirea gramului de aur, de la 163,9970 lei la 165,085 lei, așadar, o creștere cu 1,1 lei/gram, ceea ce înseamnă 0,67%.

Specialiștii consideră că leul a pierdut teren în fața euro în urma faptului că investitorii au vândut obligaţiuni de stat, așadar, au renunțat la lei și au cumpărat euro. Iar asta, într-un viitor nesigur, ar putea însemna că ar putea avea în vedere lichidarea investiţiilor pe care le au în România.

Ne împrumutăm mai scump

La preluarea mandatului, noul Guvern al României a promis o creștere economică de 5,2%, cea mai mare din Europa, procentaj care părea relativ ușor de atins datorită faptului că are o susținere parlamentară confortabilă. Dar protestele zilnice, precum și spectacolul de sunet și lumină oferite seară de seară de micile ecrane, la care se adaugă și confruntările dintre președinte și noua majoritate parlamentară și Guvern, îi determină pe investitori să se gândească de două ori înainte de a mai lua vreo măsură financiară.

Presa de specialitate afirmă că, pe lângă faptul că investitorii în titluri de stat au întrebări legate de sustenabilitatea bugetului și de atingerea țintei de deficit de sub 3% din PIB, acum au intervenit și protestele din stradă. Guvernul Grindeanu are de refinanțat o datorie de aproape 9% din PIB, adică peste 70 de miliarde de lei, și are nevoie de liniște pentru a obține dobânzile cât mai mici. Așadar, are nevoie de exact ceea ce-i lipsește în zilele din urmă. În acest sens, Iancu Guda, „services director Coface România, companie de risc și consultanță“, a declarat pentru presă: „Am primit ieri câteva telefoane din partea unor fonduri de investiții internaționale care își arătau îngrijorarea cu privire la ce se întâmplă în perioada următoare, pentru că au din ce în ce mai puțină predictibilitate, semnalele nu încurajează investițiile pe termen lung.

Unul dintre fonduri îmi declara că avea un buget de 100 de milioane de euro pentru investiții și preluări de companii anul acesta, dar și-a anulat orice proiect de investiție și a pus în stagnare proiectele actuale. Este important ca tot ceea ce se întâmplă în perioada aceasta să se stabilizeze, pentru că pe termen scurt dă niște semnale foarte periculoase prin lipsa de predictibilitate și descurajare a investițiilor internaționale“.

Pe fondul deciziei Guvernului de a aproba ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale, dobânzile la împrumuturile statului român au urcat la cel mai mare nivel din iulie 2015. De altfel, Ministerul Finanţelor a eşuat la prima licitaţie de titluri de stat din februarie, în care a încercat să vândă obligaţiuni de 600 milioane lei, scadente în 25 februarie 2019, respingând toate ofertele băncilor, care au cerut dobânzi considerate prea mari, după cum arată datele publicate de Banca Naţională a României. La prima licitaţie din februarie, băncile participante la licitaţie au oferit doar 560,5 milioane lei, sub valoarea anunţată a licitaţiei, de 600 milioane lei.

„Totuși, suntem o țară normală la cap“

Consiliul Investitorilor Străini, un alt for care trebuie luat în seamă, întrucât este cea mai puternică organizație a capitalului străin din România, susține că modul prin care guvernul Grindeanu a luat deciziile legate de modificarea unor prevederi din Codul penal, care i-ar scăpa pe anumiți politicieni atât de condamnări, cât și de dosarele penale deschise pe numele lor, ar putea transmite un mesaj negativ potențialilor investitori, precum și organismelor financiare internaționale, iar România va pierde oportunitatea de a atrage mai multe investiții noi.

În ciuda acestui pesimism aproape generalizat, domnul Ciprian Dascălu, de la ING, lasă totuși o speranță de îndreptare a situației: „Deocamdată nu constatăm niște efecte majore. Teoretic, pe termen scurt, încrederea nu este afectată. Există doar un soi de așteptare. Astăzi, cursul leului și-a revenit. Pe termen mai lung… chiar dacă ar fi ușor neliniștită, piața se va redresa, căci totuși suntem o țară normală la cap“. l

Lumea cu ochii pe România

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, i-a transmis ministrului român de Externe, Teodor Meleşcanu, că acţiunile de combatere a corupţiei trebuie să continue în România.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas: „România a înregistrat un regres în ceea ce privește ireversibilitatea reformelor“.

BBC scrie că manifestanţii români nu dau înapoi după abrogarea ordonanţei, iar cei 500.000 de oameni care au protestat şi duminică în România şi-au exprimat temerile în legătură cu planurile Guvernului de a trimite proiectul de lege pentru a fi discutat în Parlament, unde există posibilitatea ca proiectul de lege să fie trecut cu forţa.

The Guardian scrie că demonstranţii au continuat să protesteze, promiţând să rămână vigilenţi în urma tentativei Guvernului de a decriminaliza unele fapte de corupţie.

CNN a vorbit despre „manifestaţiile masive care au avut loc duminică în toată ţara“, menţionând intonarea imnului naţional de către protestatari, dar şi cele cinci minute de reculegere în cinstea eroilor Revoluţiei din 1989.

DPA, agenția germană de știri, a relatat că premierul Sorin Grindeanu şi-a declarat intenţia de a rămâne în fruntea Guvernului, în pofida numărului-record de persoane care s-au strâns la manifestaţiile de duminică. Agenţia a subliniat faptul că duminică au avut loc cele mai mari proteste de la Revoluţia din 1989.

France 24 a relatat despre cea de-a şasea noapte de proteste din România, precizând că manifestaţiile de duminică au fost cele mai ample astfel de acţiuni de la căderea comunismului.

Ce consecințe poate avea continuarea demonstrațiilor

Continuarea protestelor – justificate, de altfel, și pe care eu le interpretez ca pe un avertisment dat Guvernului – poate duce la violențe de stradă și, în final, la anarhie, la scăderea drastică a ratingului de țară, retragerea investitorilor etc., ceea ce ar putea însemna scăderea leului și mărirea dobânzilor pentru împrumuturi la bănci. Cred că președintele României poartă răspunderea implicării fățișe de partea unei părți a populației și a refuzului de a dezamorsa un conflict social cu consecințe imprevizibile.

În orice țară cu aspirații democratice, un guvern rezultat în urma votului nu poate cădea din cauza unei legi făcute pe picior. Părerea mea e că Ordonanța 13 a fost doar un pretext pentru căderea Guvernului și forțarea alegerilor anticipate de către cei care nu s-au prezentat la vot pe 11 decembrie 2016, iar președintele Iohannis a confiscat reacția străzii pentru a impune cu forța „guvernul meu“, „DNA-ul meu“, „Serviciile mele“ etc. Pe de altă parte, continuarea protestelor acoperă marile scandaluri de corupție din instituțiile de forță ale statului (SRI, DNA) în urma dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță.

În acest sens, anchetarea unor membri ai guvernului și a jurnaliștilor de la RTV de către procurorii DNA reprezintă dovada clară că această instituție acționează la comandă politică și calcă în picioare separarea puterilor în stat. Soluțiile trebuie să le găsească președintele Iohannis. Ăsta e jobul lui!
(Grigore L. Culian, New York)

Reporter printre oameni optimiști

Cum gândesc protestatarii
Reporterii Cotidianul au umblat duminică seară printre protestatarii din Piața Victoriei și i-au chestionat pe cei prezenți acolo. Am respectat dorința acestora de a rămâne anonimi. După o săptămână de la declanșare, mobilizarea pe Internet continuă. Nu se știe care va fi finalitatea acestor mișcări de stradă.

„De bunăvoie sigur nu vor renunța, pentru că ei își joacă libertatea și sunt dispuși să scoată oamenii în stradă pentru încă 8 zile. Vor aduna cu siguranță semnături de la membrii PSD, care sunt de factura pe care noi, cei de aici, o cunoaștem, și sunt dispuși să semneze un număr de oameni, dar eu la momentul actual am convingerea că mult mai mulți români sunt împotriva lor pentru că, făcând un calcul rapid, în decembrie nu au votat cu PSD mai mult de 18% din total. E vina noastră că nu am ieșit la vot! Eu, personal, am ieșit de fiecare dată. Majoritatea dintre cei prezenți în stradă nu au ieșit la vot și acum regretă. Acest Dragnea, care e prim-ministru de facto, ceilalți păpușari executând ordinele lui, e dispus să jertfească țara, să jertfească imaginea țării, numai ca să fie el liber, să scape de pușcărie. Domnul Grindeanu e un băiat simpatic, dar atât. E un fel de yesman, care nu gândește. Domnul Ciorbea m-a dezamăgit încă de când a fost prim-ministru, numai gura e de el. N-aș vrea să vorbesc de înfățișare, că nu e frumos, dar are și sufletul la fel ca înfățișarea!“

„Să sperăm că o să se schimbe ceva în țara asta, deși sunt sceptică, pentru că au fost antecedente de-a lungul timpului, legate de nerespectarea promisiunilor, deci noi acum putem doar spera și atât. Pot să spun doar că mai venim. Mai venim și nu renunțăm la protest pur și simplu. Vedem cine câștigă până la urmă. Probabil că interesele lor de a scoate oamenii corupți din închisori sunt mai mari decât interesele țării.“

„Opinia mea este că mai avem foarte puțin timp. Nu cunosc legea foarte bine și nici cum aceasta se poate abroga. Avocatul Poporului trebuie să spună și el ceva… și întârzie… Nu știu care e termenul. Părerea mea este că dacă trec aceste 10 zile, Guvernul o să cadă. Asta a fost intenția de la început, să dea ordonanța rapid. Au atras oamenii cu bani, cu promisiuni de genul mită, ca o creștere salarială. Nu vor să facă mai mult de atât. Rămâne să vedem ce se întâmplă peste 10 zile. Nu au cum. Dacă trec aceste 10 zile, nu mai pot renunța, indiferent de situație. Cel mai probabil vor ceda, la fel de repede precum a cedat guvernul Ponta. Au obținut o victorie de care se bucură și sunt în centrul atenției acum. Orice reclamă, oricât de proastă ar fi, este o reclamă.“

„Singura durere, singura doleanță, se regăsește în faptul că Dragnea e posibil să scape. A dat-o cumva, a dat-o la cotitură. Ne mulțumim momentan cu abrogarea. Instabilitatea deja se resimte, se resimte în facturile pe care le plătim. Noi tot ce cumpărăm, cumpărăm în euro. Facturi la telefon, facturi la energie. O să avem grijă de cei care ne-au scos în stradă acum abia peste 4 ani! A fost pentru ultima oară când tineretul nu a ieșit la vot.“

„O vor face la presiunea străzii. Probabil se va produce acest lucru. Este inacceptabilă amenințarea cu contra-manifestul. Aici, toți cei din piață, și orice persoană fizică, îi pot da în judecată, și pe Dragnea, și pe C. Ștefănescu, și pe Ministrul de Interne. Putem fi martori unul altuia într-un eventual proces. Este inadmisibil să ameninți populația care a ieșit în stradă, revoltată pentru hoție, furt, iar Dragnea să-și spele dosarul de condamnare. Da, în eventualitatea în care se realizează retragerea OUG, nu este de ajuns! Guvernul trebuie să plece, tot nu este de ajuns. Parlamentul trebuie să se dizolve, dar tot nu este de ajuns, acest Tăriceanu care nu mai avea ce căuta în politică. Parlamentul este plin de infractori. Unde sunt blocurile sindicale? Unde sunt liderii de sindicate? Apără sau nu drepturile oamenilor? Avocatul Poporului unde e? Nu i-am văzut. Ca să fii într-un post precum cel al Avocatului Poporului, trebuie să fii un om integru, or, Ciorbea nu este deloc unul dintre ei.“

„Ordonanța în sine nu am citit-o, dar am discutat-o cu colegi și apropiați.
Din toate discuțiile pe care le-am avut cu colegii pe această temă, faptul că OUG îți stabilește un barem de 200.000 lei pe care îi poți fura fără să te tragă la socoteală nimeni mi se pare inacceptabil. După ce o anulează, n-au decât să plece. Așa ar fi mai indicat… De bun-simț ar fi să plece singuri. Fără insistența străzii.“

„Mă deranjează faptul că li se permite să fure fără să fie acuzați de prea multe, pentru că nu au dreptul să ocupe pozițiile pe care le au atât timp cât au dosare penale și sunt urmăriți, și au suspiciunea de nevinovăție. Ești acuzat, da? Nu ai ce căuta la conducerea țării.“

„Abrogarea OUG 13 nu ne oferă nicio garanție că ceva similar nu se va mai întâmpla în câteva luni, dacă PSD rămâne la putere. Acest Guvern trebuie să plece, împreună cu ordonanțele lui și cu toți contra-manifestanții plătiți în făină și ulei de la Cotroceni. E prima oară când atâția oameni rămânem pe poziții, uniți împotriva corupției din România. Și nu, nu plecăm nicăieri, și nici nu ne plătesc multinaționalele (just in case you were wondering)! Am atras foarte multă atenție asupra noastră, toată lumea ne aplaudă și ne știe acum pentru cum am luptat împotriva hoției! Recunosc ca nu am citit-o integral, în principiu, pentru că mulți termeni îmi sunt străini și mi se pare că îngreunează tot mesajul… Am mai simțit asta când citeam legislația rutieră, pe principiul: nu îi zicem căruță, îi zicem vehicul cu tracțiune animală.“

l „Cred că protestele ar trebui să continue. Depinde ce revendicări sunt. Demisia lui Ciordache (Iordache), de exemplu. Eu, personal, am avut o problemă cu OUG 13.“Alfred

Bulai: „Liderul simbolic al acestor manifestații de protest este Klaus Iohannis, președintele României“

„Manifestațiile vor continua. Orice manifestație cu zeci de mii de oameni, chiar dacă își atinge, fie și parțial, obiectivele, nu se oprește imediat, ea intră într-o curbă descendentă. Însă oprirea ei ține de două lucruri: încredere, adică restabilirea încrederii pierdute în autorități, și acțiunile propriu-zise ale guvernării, care pot accentua tensiunile sau, dimpotrivă, le pot calma. Mișcările sociale de o asemenea amploare au logica lor și e nevoie de timp pentru a se stinge. Faptul că, aparent, în Piață nu există lideri care să iasă în față la negocieri cu autoritățile nu înseamnă că manifestațiile nu au un lider. Din contră. Liderul simbolic al acestor manifestații de protest este Klaus Iohannis, președintele României. El a construit, în aceste săptămâni, legitimitatea celor care au ieșit în stradă. Din această cauză, și mobilizarea la proteste depinde de acțiunile președintelui. Dacă el va sugera că manifestațiile trebuie să înceteze, ele vor scădea în intensitate și vor înceta.

Dacă le va stimula în continuare, vor continua pentru mai mult timp. Mai există un factor important: starea vremii. Dacă vin zăpezi, ger și viscol, numărul protestatarilor va scădea dramatic. În terminologia americană, aceste mitinguri de protest sunt, mai curând, «happening»-uri – evenimente festive. Este un tip de manifestație foarte sensibil la vreme. Din punct de vedere politic, cred că este exclusă demisia Guvernului. În cel mai bun caz pentru manifestanți, PSD ar putea să-l sacrifice pe ministrul Justiției, Florin Iordache. În locul lui, PSD ar trebui să aducă un specialist bun în domeniu, respectat și cu autoritate. Nu cred că actuala guvernare poate cădea, sau se poate schimba, deoarece matematica din stradă nu are legătură cu manifestația din Parlament. Există totuși o majoritate stabilă. Pentru PSD nu este deloc ușor să numească un alt premier, precum nici lui Klaus Iohannis nu-i este ușor să forțeze o altă coaliție și un guvern al lui. Iohannis ar putea, mai curând, să aștepte și să lase actualul Guvern să se rodeze și să se erodeze și mai mult, mai ales că el și-a epuizat acel balon de oxigen de șase luni sau până la un an, de care beneficiază orice nou guvern, în câteva săptămâni. Însă pericolul pentru președinte ar fi ca PSD să revină, să adopte măsuri mai bune și să se refacă pe deplin din punct de vedere politic. Să nu uităm că în această perioadă crește coeziunea internă în cadrul PSD, chiar dacă au existat unele voci disidente. Să ne înțelegem, în Piață nu sunt votanții PSD, iar o majoritate a românilor nu este deloc interesată de vreo ordonanță de urgență.

Contrar așteptărilor, în cazul unor alegeri anticipate, PSD ar putea veni cu un scor chiar mai bun decât în decembrie, iar opoziția ar putea să stea mai prost decât acum. Marea problemă a PSD, după un 2016 în care au crescut mult, este că Guvernul a făcut, într-o lună, foarte multe greșeli. Nu au o strategie de comunicare comună, sunt vulnerabili.“ l

Ovidiu Nahoi: „Nici măcar ministrul Justiției nu a fost demis“

„Nu văd un motiv pentru care manifestațiile ar înceta. Ce a oferit Guvernul este foarte puțin. Introducerea ordonanței în Parlament, preschimbată ca lege, va face să crească tensiunile, dar și miza protestelor. Avem o situație excepțională și nu văd premisele unei calmări. Ce s-a comunicat azi, de exemplu, e de natură să sporească mult nemulțumirile protestatarilor. Mă tem de o escaladare a situației, iar PSD, ca să o evite, ar trebui să ofere mult mai mult. Nici măcar ministrul Justiției nu a fost demis. În aceste condiții, este posibil să se ajungă la demisia Guvernului Grindeanu. În această situație, misiunea președintelui României este de a media, însă respectiva sarcină este greu de realizat, având în vedere că el este contestat cu putere de una dintre părțile aflate în conflict.

Oricum, președintele este cel care trebuie să vină cu o soluție. Altfel, escaladarea despre care am vorbit mai devreme va însemna creșterea în continuare a numărului de manifestanți, dar și radicalizarea revendicărilor acestora, până la plecarea întregului Guvern și a actualei coaliții de guvernare. Miza se va duce mai ales la coaliția de guvernare. Aceasta este slăbită, au început să apară primele fisuri, există vocile din PSD care critică tot mai mult poziția conducerii partidului. Dacă aceasta din urmă ar ceda solicitărilor din teritoriu și ar aduce contra-manifestanți, criza s-ar acutiza și mai mult, țara ar deveni și mai neguvernabilă, iar majoritatea parlamentară și Guvernul ar apărea în fața tuturor drept rupt complet de realitate. În cazul în care tensiunile se vor agrava, PSD va fi pus în fața alegerii de a-l retrage pe Sorin Grindeanu din funcția de prim-ministru și de a forma un alt guvern. Este o alegere dificilă, pentru că, atunci, partidul ar ajunge din nou la mâna lui Klaus Iohannis.

Dacă se întâmplă așa, PSD nu va mai fi în poziția sa foarte puternică de după câștigarea alegerilor parlamentare din 11 decembrie, când era un partid victorios care mergea să formeze o nouă guvernare. De atunci, PSD a provocat cele mai mari manifestații de după Revoluție, iar coaliția de guvernare este slăbită, după cum spuneam, în PSD apărând fisuri și posibile viitoare conflicte interne. În schimb, președintele României este acum mult mai puternic decât în decembrie. Conducerii PSD îi este greu să ia o decizie, dar cu cât trec zilele, cu atât presiunea asupra partidului crește, nu îi mai lasă loc de manevră și îl obligă să ia o decizie. PSD s-ar putea trezi în situația pe deplin reală să piardă guvernarea prin ruperea coaliției, caz în care calea va fi deschisă fie spre formarea unei noi majorități de centru-dreapta, fie spre alegeri parlamentare anticipate.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.