PSD a luat foc după nominalizarea lui MRU (Video)

Senatorul Ilies Sârbu, socrul premierului Ponta, a anunţat deja că PSD nu îl va vota pe MRU pentru funcţia de director al SIE. Motivele invocate. Ce spune artimetica parlamentară.

Ilie Sârbu iese la atac

PSD a luat foc după ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat oficial că l-a nominalizat pe MRU pentru funcţia de director al SIE. Social-democraţii au fost luaţi prin surprindere şi au început să „mârâie” la adresa lui Gabriel Oprea, care, chiar cu o zi înainte a dat un cec în alb preşedintelui, anunţând că va sprijinii orice nominalizare pentru SIE. Vârful de lance al protestelor din zona PSD a fost Ilie Sârbu, şeful senatorilor PSD. „Eu nu discut despre persoane, discut despre lege, numirea este ilegală. În lege scrie că președintele face propunerea CSAT-ului. Eu nu am auzit să fie vreo ședință CSAT”, a afirmat Ilie Sârbu. El a adăugat că nu se respectă nici cutuma: „S-a stricat și o tradiție – ca unul din șefii serviciilor de informații să fie de la opozitie, altul să fie de la putere. Noi nu ne-am bătut foarte tare să avem sef la SIE”. Ilie Sârbu a mai afirmat că nu au existat discuţii între preşedinte şi premierul Ponta pe această temă: „Nu știe nimic (Victor Ponta – n.a.), nu s-a discutat, ca atare nu vom vota pentru”.

Anterior, senatorul Ilie Savu a fost destul de vehement şi a anunţat că nu votează.

Ilie Sârbu greseşte, dar este „lovit” de cazul Şova

Ilie Sârbu s-a referit la un articol din legea SIE, „Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României”. Este surprinzătoare apelarea la acest articol. Din articol ar reieşi că nu Parlamentul, ci CSAT îl numeşte pe directorul CSAT. Însă acest articol este „bătut” de Constituţie, care la articolul 65, litera h., spune, referidu-se la şedinţele comune ale Cameri şi Senatului: „numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii”. Cel puţin la ultimele două numiri (Cladiu Săftoiu în 2006 şi MRU în 2007, nu a existat vreo discuţie anterioară în CSAT privind nominalizările la şefia SIE. S-a considerat atunci (deşi legea SIE nu era contestată la CCR) că legea fundamentală bate orice altă lege. Atenţie, în 2006 şi 2007 se putea contesta procedura, aşa cum o face acum Ilie Sârbu. Acum însă nu mai este posibil, din cauza „cazului Şova”. CCR a dat o decizie în urmă cu două luni prin care arată explicit că orice lege este bătută de Constituţie, cdacă nu este încă pusă în acord cu Constituţia, chiar şi dacă Curtea nu a fost sesizată. Este şi cazul legii SIE.

Ce spune aritmetica parlamentară

Trebuie văzut acum cum vor decurge ostilităţile în Parlament, după ce PSD a anunţat că nu îl va vota pe MRU, în timp ce UDMR şi UNPR au anunţat că vor susţine propunerea lui Klaus Iohannis. Un prim hop îl va constitui şedinţa comună a birourilor permanente ale celor două camere, care urmează să stabilească data plenului comun pentru votarea lui MRU.

PSD plus partidul lui Tăriceanu deţin majoritatea: 11 PSD + 3 ALDE; Cu 14 voturi ei bat „restul lumii” care beneficează de 12 voturi. Oricum în birourile reunite se poate trage de timp în ceea ce priveşte programarea şedinţei de plen. Pentru ca să existe cvorum de lucru, din cei 554 de parlamentari trebuie să fie prezenţi 278 de senatori şi deputaţi. Numirea unui şef se serviciu este validată cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

În plenul comun, raportul de forţe este următorul:

PSD: 204 parlamentari (142 deputaţi şi 62 senatori)

ALDE: 39 parlamentari (26 deputaţi şi 13 senatori)

PNL: 176 parlamentari pe hârtie (114 deputaţi (din care 112 pot fi prezenţi) şi 62 senatori (din care 60 sunt siguri), 172 posibil să fie prezenţi

UNPR: 56 parlamentari (39 deputaţi şi 17 senatori)

UDMR: 25 parlamentari (17 deputaţi ţi 8 senatori)

Practic sunt 243 de parlamentari ( PSD + ALDE) care teoretic vor vota împotrivă sau vor boicota plenul. Sigur în cealaltă tabără sunt 253 de parlamentari (PNL, UNPR şi UDMR). În caz de boicot al PSD + ALDE, ar mai fi necesară prezenţa a 25 de parlamentari. Cca 10 parlamentari (pentru preznţă şi vot) pot veni de la grupul Geoană. Nu se ştie în acest moment poziţia minorităţilor şi poziţia PND (ex PPDD) partid care joacă la două capete în ultimul timp.

O cutumă care nu este chiar o cutumă

Liderii PSD au mai reclamat faptul că nu se respectză cutuma în ceea ce priveşte numirile la şefia serviciilor secrete, ei susţinând că unul a fost de la opoziţie, şi celălalt de la putere. Numai că nu se poate vorbi de cutumă. Aceasta a fost situaţia în mandatele lui Traian Băsescu, care l-a numit pe George Maior şef la SRI din anumite calcule politice. Dar până la el, în toate mandatele lui Ion Iliescu şi în cel al lui Emil Constantinescu, şefii SRI şi SIE au fost daţi de zona puterii.

Mandat Ion Iliescu

• SRI: Virgil Măgureanu: 1990 – 1997 (din zona FSN)

• SIE: Mihai Caraman: 1990-1992; (din zona FSN)

• SIE: Ioan Talpeş : 1992- 1997; (din zona FDSN/PSD actual)

Mandat Emil Constantinescu

• SRI: Costin Georgescu: 1997 – 2000 (din zona CDR)

• SIE: Cătălin Harnagea: 1997 – 2001 (din zona CDR)

Mandat Ion Iliescu

• SRI: Radu Timofte: 2001 – 2006 (PSD)

• SIE: Gheorghe Fulga: 2001 – 2006 (PSD)

Mandate Traian Băsescu

• SRI: George Maior: 2006 – 2015 (PSD)

• SIE: Claudiu Săftoiu: 2006 – 2007 (zona PDL)

• SIE: Mihai Răzvan Ungureanu: 2007 – 2012 (zona satelit PSD)

• SIE: Teodor Meleşcanu: 2012 – 2014 (zona ex PNL)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.