PSD minte de stinge la impozitul pe gospodărie

Pierduți în taxe fără șir, cu impozite răsărite peste noapte, românii încă mai speră în minuni și așteaptă de la fiecare guvern care promite vise americane să le și împlinească. Chiar și politicienii cred, în campaniile electorale, că odată ajunși la putere vor face ce au spus. Și ei se uită peste Ocean, cum oamenii își plătesc singuri dările la stat, fără insomnii și bătăi de cap, și li se pare simplu. Că în spatele unor sisteme eficiente sunt măsuri economice gândite de specialiști și testate ani de zile, asta nu se vede.

Pe site-ul de campanie electorală a PSD din 2016, www.îndrăzneștesăcrezi.ro, prin programul economic, PSD propunea un „proiect de lege pentru eliminarea de taxe nefiscale, mai puțină birocrație, mai mult timp și mai mulți bani pentru cetățeni“ și relaxare fiscală prin reducerea de taxe și impozite. „Voi depune la Parlament, împreună cu colegii mei, un proiect de lege pentru eliminarea a 102 taxe nefiscale. Am decis împreună cu colegii mei să nu mai așteptăm marea debirocratizare anunțată cu surle și trâmbițe de tehnocrați“, afirma atunci și liderul PSD, Liviu Dragnea. Nimic despre impozitul pe gospodărie, despre modelul american.

Ideea este mai veche. Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov propunea, în 2015, un nou Cod fiscal și Cod de procedură fiscală, prin care să fie prevăzute scăderi de taxe, impozite şi accize. El a participat și la discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) pe tema bugetului pe 2015. „Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreţi să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi. Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.“

Și liderul PSD, Liviu Dragnea, declara atunci: „Pentru prima dată o spun public, pentru că mi se pare că e datoria mea să fac lucrul ăsta. Darius a fost unul din oamenii de bază cu care am lucrat la programul de guvernare. Este un om cu o foarte bună pregătire. (…) Are probleme în justiţie, dar Darius Vâlcov este unul din oamenii care, prin contribuţia lui, prin munca lui la programul nostru de guvernare, a adus o contribuţie serioasă pentru ca românii să o ducă mai bine. Şi eu îmi asum lucrul ăsta“. Dar acestea nu erau decât păreri și nimic altceva.

În luna mai 2015, Darius Vâlcov era trimis în judecată de procurorii DNA, sub acuzațiile de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru. Mulți au crezut că ideea îl va însoți pe autor după gratii.

Explicații neconvingătoare

Cu aerul ei de focoasă bine pieptănată, proiectul a fost trăsnit de Lia Olguța Vasilescu, într-o emisiune de televiziune. „Este sistemul american, dacă vreţi. Ideea e să scoţi din economia neagră toţi banii posibili. Apropo şi de unde încasăm ca să mărim salariile. Păi, fiscalizăm totul. Dumneavoastră, de exemplu, dacă anul viitor veţi avea posibilitatea să duceţi copilul la şcoala de balet şi să vă deduceţi această chitanţă, această cheltuială, veţi cere chitanţă? Logic. Dacă vă puneţi perdele în casă şi ştiţi că se pot deduce, mergeţi şi cereţi chitanţă? Veţi ajunge la un moment dat să cereţi de peste tot facturi. Vă duceţi copilul la meditaţii, cereţi şi puteţi să vă deduceţi“, spunea ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la începutul lunii aprilie.
Împins la înaintare și la explicații, Viorel Ștefan, ministrul de Finanțe, a afirmat imediat după aceea: „În cadrul Ministerului de Finanțe, de două luni de zile funcționează colective de lucru mixte, salariați din Ministerul de Finanțe împreună cu reprezentanți ai structurilor asociative, patronale, corpuri profesionale, consultați fiscali, auditori, experți contabili (…), în ideea ca, împreună, să promovăm un proiect de modificare a Codului fiscal în linie cu angajamentul nostru din programul de guvernare. În cadrul acestor colective de lucru s-a luat în dezbatere și ideea de reorganizare a modului de gestiune a impozitului pe venit, în sensul reintroducerii globalizării veniturilor și impozitării veniturilor globale. Acest lucru nu înseamnă sub nicio formă o nouă taxă sau o nouă formă de impozitare, ci vorbim despre aceeași cotă unică, care este 16% astăzi, iar intenția este ca, începând cu 1 ianuarie 2018, să fie 10% și care să se aplice la veniturile globalizate, să se aplice la toate veniturile, indiferent de sursa lor de proveniență“.

Dragnea și asigurările lui

„Nimeni nu va plăti mai mult. Se înlocuiesc cele două cote de impozitare – 16% impozit pe salarii şi pe alte activităţi şi cea de 5% pe dividende –, se înlocuiesc cu 0% şi 10%, adică toată lumea va plăti mai puţin. Gospodăria înseamnă o sigură persoană adultă, un om care trăieşte singur în gospodărie, sau un grup de persoane care locuiesc sau nu împreună, poate să fie o familie care are copilul student, locuieşte la Bucureşti, de exemplu, dar se gospodăresc împreună, adică şi copilul participă la acest lucru. Deci un singur adult cu venituri proprii, soţ şi soţie sau doi parteneri, soţ şi soţie şi copii aflaţi în întreţinere, fraţi cu soţiile, copiii şi părinţii, soţ, soţie, copiii şi bunici, sunt prinse aproape toate exemplele. Gospodăria va fi definită în lege. Noi acum avem două categorii de venituri: impozabile şi neimpozabile. Veniturile neimpozabile sunt cele din agricultura de subzistenţă, care şi acum sunt scutite de impozite, acestea rămân aşa.“

Și prim-ministrul Sorin Grindeanu explica la Antena 3: „Este normal să ducă la foarte multe discuții această nouă abordare, fiindcă vorbim de o nouă abordare, dar nu inventăm apa caldă, astea sunt lucruri care se aplică și în alte țări, unele dintre ele membre ale UE, altele nu, dar țări dezvoltate, care merg foarte bine din punct de vedere economic. (…) Am cerut ministrului de Finanțe să iasă și să explice mai mult ceea ce ne dorim, ceea ce vrem să facem, ceea ce avem ca măsuri prevăzute în programul de guvernare și această comunicare să fie cât se poate de structurată, de simplă, astfel încât cetățenii să înțeleagă foarte bine ce ne dorim“.

Și tot el cerea săptămâna trecută miniștrilor să nu mai vorbească public despre impozitul pe gospodărie: „Îmi doresc ca ceea ce înseamnă impozitul pe gospodărie şi care a fost intens dezbătut să fie tratat cu atenţie. Toată lumea merge la TV şi îşi dă cu părerea, fără să existe un proiect. La Ministerul Finanţelor se lucrează cu un grup de experţi. V-aş ruga să vă abţineţi! Singurul care ar putea să vorbească din punctul de vedere al Guvernului este ministrul Finanţelor“.

Măsuri inexistente în campania electorală

Termenii de impozit pe venitul global ori de impozit pe gospodărie au apărut abia în programul de guvernare 2017-2020. Numai că acesta n-a fost subiect de dezbatere în campania electorală. A fost doar un document întocmit peste noapte și adoptat de Parlament, dar a trecut prin vot ca rapidul prin gară. Nimeni nu știa nimic despre ce trece, nimeni nu a detaliat nici măcar la prezentarea programului de guvernare. Un capitolaș și nimic mai mult, trecut la grămadă cu promisiuni, creații ale lui Dragnea, Vâlcov și cine o mai fi lucrat la el. Oricum, zero prezentare, zero dezbatere, zero pregătire.

„Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România, se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în aceleași condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali, precum și funcționarea acestora se vor face prin hotărâre de guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliul său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Această măsură va duce la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină consultanți fiscali se vor face etapizat, până cel târziu la 1 decembrie 2018, atunci când, pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant.“ Aceasta este noutatea introdusă în programul de guvernare al PSD, despre care nici partidul nu știa și, după cum se vede, nici chiar membrii Guvernului sau ai alianței PSD – ALDE nu știau.

Este impozitul pe gospodărie o măsură viabilă?

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, declara: „Mă gândesc la ce cozi s-ar putea să fim supuși până când să apucăm să plătim impozitele și cât de mulți se vor lăsa păgubași sau vor găsi un pretext ca să nu mai stea la coadă și să nu plătească. Abia atunci Ministerul Finanțelor îi va alerga cu arcanul pe cei care trebuie să aducă la stat, în casieria centrală, impozitul pe salarii“. Și explica de ce măsurile luate de Executiv nu sunt realiste. „În prezent, impozitele sunt încasate la sursă, companiile, instituțiile statului încasează impozite și le varsă la buget, companiile private încasează impozite, dar nu le varsă pe toate la buget, și atunci Ministerul Finanțelor vrea să aducă toate impozitele în casieria centrală. Dar eu cred că este mai ușor să determine firmele, printr-o lege foarte aspră, să plătească până la ultimul leu impozitele, decât să spere că 4,8 milioane de salariați, în curând 5 milioane de salariați cu contracte de muncă, vor plăti toți, cu regularitate, la 6 luni sau la 1 an, impozitele pe salarii ce le revin.“

Raluca Turcan, președintele interimar al PNL: „Impozitul pe gospodărie înseamnă ca nişte agenţi fiscali, plătiţi de stat, în subordinea Ministerului Finanţelor, să aibă acces la veniturile fiecăruia dintre dumneavoastră. Unde s-a mai întâlnit aşa ceva? În nicio ţară europeană. În plus, acesta este un proiect complet neconstituţional. Dar pentru că nu pot să scoată bani pentru a acoperi promisiunile populiste, vin acum şi spun să înfiinţăm 15.000 de agenţi fiscali care să aibă acces la veniturile cetăţenilor şi să le completeze fişele de impozit. Este sfidare, aroganţă şi neputinţă“.

Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, se întreba: „În momentul în care oamenii vor avea în buzunar tot salariul, este puţin probabil că nu îl vor cheltui. Anul următor va veni decizia de impunere pentru tot impozitul pe tot anul. De unde vor lua banii? Astăzi, în bugetul pe 2017, din impozitul pe venit se strâng la buget 29 miliarde lei, din care 24 miliarde lei din impozitul pe salarii. Prin propunerea aceasta, în 2018 nu mai ai niciun leu din cele 29 miliarde lei la buget. Se renunţă la aceşti bani, din care, cu tot cu deduceri, cu tot cu cota zero pentru anumiţi salariaţi, poate la sfârşitul anului 2018 vor rămâne cu 12-13 miliarde lei“.

Ludovic Orban, fost candidat la Primăria Capitalei: „Vor acum să se apuce şi, în fiecare gospodărie, să numere probabil găinile, butucii de viţă, pomii, vacile, porcii. Dumnezeu ştie ce au în cap!“.

Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PNL: „PSD-ul va intra în dificultăţi din cauza unor minciuni electorale sfruntate, purtate pe aici şi de către vestita doamnă primar Olguţa Vasilescu, ajunsă ministru. Din cauza unui program de guvernare neresponsabil, PSD va pune, în curând, în pericol finanţele ţării“.

Cristian Pârvan, președinte al Patronatului Investitorilor Autohtoni: „Procesul de consultare trebuie apreciat, dar, din păcate, a început într-un mod discutabil, în sensul că în loc să elaborezi o schemă și să o pui în discuție, o strecori, așa, în public, ca informație, ca toată lumea să își dea cu părerea pe ce nu vede, singura referință fiind programul de guvernare. Cu noi nu s-au consultat, probabil că au început consultările cu cei specializați în fiscalitate și care știu bine sistemele din alte țări“.

La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spunea: „Impozitul pe gospodărie nu este un impozit nou, ci este numai o modalitate care va permite celor care se declară o gospodărie să obțină anumite deduceri fiscale care să micșoreze suma pentru care se plătește impozitul pe venit“. În opinia sa, acesta nu „va putea fi implementat foarte curând“.

Idei trăsnite și abandonate din programul PSD

Simplificare

Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente; eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele Codul Economic al României și va conține Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înființare a societăților comerciale, Legea evaziunii fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.

Deschidere

Codul Economic al României va fi dezbătut în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu Asociațiile Oamenilor de Afaceri și cu cei care desfășoară activități independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar și cu ONG-uri, autorități publice locale, alte autorități publice interesate, asociații ale cetățenilor, firme de consultanță interne și internaționale, cu toată clasa politică.

Transparență

Codul Economic al României, odată dezbătut și asumat de toți cei care vor participa la îmbunătățirea lui, prezentați mai sus, va fi pus în dezbatere parlamentară începând cu aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară.

Stabilitate

Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forțe politice din Parlament, prin care nicio formațiune politică să nu mai inițieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puțin o perioadă de 5 ani.

Predictibilitate

Aprobarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2018, gradual, până în 2022. În acest fel, agenții economici, precum și cei interesați vor ști din timp ce măsuri economice îi vizează pentru următorii 5 ani, și asta, cu cel puțin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se aplică începând cu 1 ianuarie 2018.

Minciuna minciunilor, dar și enormitatea enormităților, cu un tupeu care tinde să-i devină proverbial și cu o privire de vacă blândă și nepăsătoare, a fost rostită de senatorul Șerban Nicolae, la o emisiune, la Radu Tudor: „Și noi am greșit! L-am considerat un impozit în bună măsură cunoscut“.

Cunoscut, cunoscut, dar tot pesedistul îl înțelege altfel, ca să nu mai vorbim despre aplicare!

(Fragmente din programul de guvernare)

Versiunea completă în ziarul Cotidianul de miercuri versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile şi benzinăriile OMV Petrom şi MOL – sau varianta digitală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Paul Dumitrescu 5138 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.