Putin, la Judecata de Apoi, cuprins de flăcările Gheenei

Dacă nu o fac americanii sau Curtea Internațională de Justitie, o va face Dumnezeu, par să gândească ucrainenii care l-au pictat pe președintele Vladimir Putin la Judecata de Apoi, cuprins deja de flăcările Gheenei. Este vorba despre o frescă din biserica greco-catolică Sf. Iosif din Cervonohrad, în regiunea Lvov.

Biserica este nouă, construcția a început in 2007, iar anexarea Crimeii și izbucnirea războiului din estul Ucrainei s-au întâmplat pe când pereții interiori erau nepictați. A fost astfel loc pentru ”ideea de a înfățișa o persoană care reprezintă tot răul”, după cum spune pictorul Oleksii Serednicenko. Și nu este vorba doar despre Putin – în fresca de pe peretele bisericii se pregăstesc să intre în iad generali ruși care au luptat pe frontul din Donbas, dar și însemne sovietice și naziste.

Preoţii spun că nu a fost intenţionat, că nu au comandat special ca Putin să fie cel portretizat, ci au dorit să transmită mesajul că orice funcționar care ia mită sau orice politician care pornește un război va ajunge in iad.

Frescele mai prezintă și creștinarea rușilor, iar un alt perete este dedicat credincioșilor uniti cu Roma care au marcat istoria ucrainenilor. Îi avem aici pe foștii capi ai Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, arhiepiscopii Andrei Septițki și Iosif Slipii, pe liderul Organizației Ucrainenilor Naționaliști din anii 1930, Yevhen Konovaleț, pe liderul naționalist al Armatei Ucrainene de Insurgență, Stepan Bandera, pe poetul Taras Sevcenko, pe hatmanul Ivan Mazepa, care l-a trădat pe țarul Petru I în Bătălia de la Poltava.

Biserica Greco-Catolică din Ucraina are circa 4 milioane de credincioși, circa 10% din populația țării, marea majoritate concentrați în vestul țării, în regiunile Lvov și Ivano Frankivsk, regiuni unde sunt comunitatea religioasă majoritară.

Cât îi privește pe ortodocși, situația din Ucraina este asemănătoare cu cea din Republica Moldova. În Ucraina există o Biserica Ortodoxă sub ascultarea Patriarhiei Moscovei şi una independentă, susţinută, în vremea preşedinţiei sale, de către Viktor Iuşcenko. Tensiunile dintre cele două comunităţi sunt puternice, iar patriarhul ucrainean Filaret a fost excomunicat de Biserica Ortodoxă Rusa. Patriarhul Constantinopolului a refuzat, de dragul relaţiei bune cu Moscova, să recunoască Patriarhia Kievului. Patreiarhia Kievului are sub ascultare biserica ucraineana din Europa Occidentala si din Statele Unite. Pentru Rusia miza ţine de controlul reţelei de informatori cu care a fost împânzită Biserica din fostele republici sovietice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.