Academia Română a organizat sâmbătă o sesiune științifică a cărei temă a fost „Evaluarea integrată a riscurilor naturale din România – 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977“, la care au participat specialiști în domeniul construcțiilor, precum și profesori de la Universitatea Tehnică de Construcții București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Universitatea din București, Institutul de Geografie al Academiei Române și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“. Prezent la simpozion, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a afirmat: „Sistemul de Urgență este în continuă pregătire. Lumea se așteaptă de la noi să fim pregătiți și să facem minuni. Din păcate, minuni nu se pot face la dezastre. Oricât ne pregătim pentru dezastre, dezastrele sunt imprevizibile, nu știm cum vor fi, nu știm cum vor apărea, când vor apărea și atunci noi avem un rol – să ne pregătim.(…) Cutremurul din 1977 a avut un impact major, impact care a dus la decesul și rănirea unui număr mare de oameni, într-o țară cu resurse limitate la momentul respectiv: 1.500 de decedați, 11.300 de răniți, 35.000 de locuințe afectate“.
Clădiri vulnerabile din Capitală
Imediat după anul 1990, autoritățile locale au lansat un program național de expertizare tehnică a clădirilor ce ar putea fi afectate în urma unui cutremur de mare intensitate. Este vorba despre celebrele „buline“ roșii amplasate pe clădirile potențial vulnerabile, operațiune inclusă în strategia națională de reducere a riscului seismic. Prin acest program au fost expertizate din punct de vedere seismic mai ales clădirile avariate de cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 şi 1990, fiind realizată o listă de priorităţi de consolidare şi punere în siguranţă a locatarilor din construcţiile cu probleme grave la structura de rezistenţă. Conform statisticilor oficiale, doar în București există 174 de clădiri încadrate în Clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, respectiv 174 de clădiri încadrate în Clasa I de risc seismic fără pericol public. Dintre acestea, până acum au fost consolidate doar 79 de clădiri. În plus, în Capitală mai există 330 de imobile încadrate în Clasa II de risc seismic, 95 în Clasa III de risc seismic și alte 6 în Clasa IV de risc seismic. În ceea ce privește consolidarea clădirilor aflate în administrarea municipalității, până în acest moment au fost consolidate și reabilitate o serie de monumente istorice de interes public, precum: Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, Muzeul „Nicolae Minovici“, Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu“, sediul vechi al Primăriei Capitalei, Arcul de Triumf, Teatrul „Constantin Tănase“ și Teatrul Evreiesc de Stat. De asemenea, prin programul „Reabilitarea Infrastructurii Educaționale din București“, cofinanțat de BEI, au fost consolidate și o sută de școli. Ce ne oferă viitorul? Nimeni nu poate să știe: în acest moment, cutremurele sunt și vor rămâne, pentru multă vreme, unele dintre cele mai imprevizibile fenomene naturale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.