Raluca Pascu: „Am învățat o artă neprețuită – răbdarea”

Poate nu este singura din lume, în tot cazul sunt deosebit de rare femeile care manufacturează bijuterii. Pentru că această pasiune, deși plămădește nestemate cu rafinamentul aproape de forma lui cea mai pură, presupune forța fizică a brațelor și a spatelui.

Cu toate acestea, Raluca Pascu are o delicatețe și o grație pe lângă care nu poți să treci nepătruns. A avut șansa unor studii timpurii în Suedia. A călătorit însoțindu-și părinții în Orientul plin de mirodenii, pietre prețioase și ritualuri. A deslușit din copilărie eleganța în alura bunicii, transmisă și mamei. Ar fi ales designul sau arhitectura, dar a avut ascultare pentru îndemnurile alor ei și a absolvit o universitate de afaceri internaționale la Londra. A deschis companii și a administrat reprezentanțe comerciale. După ani intenși de management, în ultima zi din an, s-a înscris la una dintre cele mai mari școli de bijuterii din lume. A absolvit, iar azi lucrează pentru colecția personală la care a visat mereu.

Raluca Pascu: Unul dintre prietenii mei avea un magazin de bijuterii în Georgetown, Washington D.C., pe Wisconsin Avenue. Într-o vacanță – eram în ultimul semestru la Schiller International University din Londra, o școală care funcționează cu o curriculă educațională americană –, mi-am petrecut tot timpul acolo. Dar tot timpul. Atunci am deprins să evaluez pietre.

De atunci au mai trecut câțiva ani, până într-un 31 decembrie, când, imediat după ce m-am trezit, am început să caut școli de bijutieri. Un detaliu ar fi de adăugat în această poveste, și anume că nu există femei bijutier, sunt foarte rare, ele lucrând mai ales în ceară și în montarea pietrelor. Pentru că este nevoie de forță, de putere în brațe și în spate. Platina este aproape la fel de tare ca oțelul.

„Trusa bijutierului, de care nu mă despart, cântărește 20 de kg“

Pasiunea transformată în meserie

Bun. Am căutat o școală și am găsit-o la Florența. M-am înscris și, chiar dacă eram în mijlocul anului, am fost admisă. Foarte curând, îmi luam în primire apartamentul unde aveam să locuiesc și, astfel, de două ori pe zi, plină de bucuria pe care mi-o ofereau cursurile și tot ceea ce descopeream, puteam fi zărită transportându-mi trusa mea de bijutier, care cântărea aproape 20 de kg. Indiferent de stilul elegant, câteodată delicat al ținutelor mele, niciodată nu îmi lipsea această trusă. Mai târziu, am cumpărat un laborator complet de manufacturare de bijuterii, de la unul dintre cei mai cunoscuți bijutieri din Florența. Pe lângă ceea ce pot crea în acest laborator, este și spațiul care îmi asigură cel mai mult starea mea de bine și de meditație. Cele mai recente bijuterii pe care le-am creat sunt daruri de Crăciun pentru ai mei. Sunt bijuterii manufacturate. Pentru unele bijuterii, ai nevoie de aproximativ 3 luni între momentul proiectului și realizarea efectivă a bijuteriei.

Ce cuprinde laboratorul tău, Raluca?

O masă de lucru, diverse freze, aparatul de rodiat, masa pentru lustruit, aparatura de topit, aparate de mătuit, șlefuit, diamantat, clești și pile de toate felurile.

Cât timp, într-o zi, petreci în spațiul tău magic?

Încep dimineața, în jurul orei 10, și nu îl părăsesc mai devreme de 9 seara. Zilele acestea sunt în laboratotul unui prieten, Said, un bijutier român cu 25 de ani de experiență, de la care învăț și îi mulțumesc.

Cine este starul de la Hollywood cu cele mai valoroase colecții de bijuterii?s

Elizabeth Taylor, de departe. A avut cea mai mare colecție de bijuterii.

„Lucrez și îmi creez propria colecție de bijuterii“

Planul tău?

Desigur că voi avea o colecție de bijuterii create de mine. O am în minte din 2012. Vor fi bijuterii din aur și pietre prețioase.

Ai copilărit în Orient. Te bântuie? Te-au influențat culturile lor?

Toate regiunile Orientului celebrează feminitatea. Iar din Japonia, unde am lucrat o vreme la marketingul unei companii care producea o apă de o puritate ieșită din comun, apa PI, cu întrebuințări mai ales în domeniile medicale, am învățat răbdarea. O artă neprețuită în manufacturarea bijuteriilor.

Viața ta este uluitoare. Femeie bijutier, expert în relații economice internaționale, consultant în afaceri.

În 2005 am lucrat într-un program care mi-a plăcut foarte mult. Dezvoltarea unei arii de leasing – asemănător leasingului operațional, pentru compania „Arval“, filiala italiană a mult mai cunoscutei BNP Paribas. Am plecat la Milano pentru documentare. Am avut o echipă cu oameni tineri, entuziaști. A fost un timp prielnic și am implementat totul cu bine, deschizând aici o sucursală.

Tot în Italia, în nordul țării, am lucrat cu un magazin de ceasuri și bijuterii. Reunea 28 de companii producătoare de ceasuri. Au avut intenția să deschidă aici o reprezentanță, dar i-am descurajat. Piața de bijuterii din România s-a pierdut în timp și nu ar fi putut înregistra vreo eficiență aici. Însă în Italia, bijuteriile lor sunt fabuloase. Bijuterii foarte scumpe – sute de mii, chiar milioane de euro.

„Grația am urmărit-o cel mai atent la bunica mea“

Toată pasiunea aceasta pentru stiluri elegante am primit-o în dar de la bunica mea. Mi-o amintesc cu atâta grație. I-am păstrat chiar anumite costume. Erau realizate aici, în stilul Chanel. Mi-au plăcut atât de mult, încât le-am purtat și eu – în special un sacou negru, cu câteva incrustații argintii. La bunica am apreciat primele bijuterii aparte. Discuția noastră mă duce cu gândul spre copilărie. Mă străduiesc să înțeleg când am exprimat pasiunea aceasta și îmi amintesc că într-un an am creat – eram chiar foarte mică, cred că în clasa a III-a – mărțișoare din câteva bucăți de piele deosebite. Și-mi mai amintesc un premiu pe care l-am primit la școală, în Suedia –, am avut un timp în care, urmându-mi părinții, am învățat acolo – pentru o masă pe care o realizasem prin traforaj. M-a pasionat dintotdeauna designul. Am fost tentată și de arhitectură. Dar ai mei s-au opus și, cum pe vremea aceea noi, copiii, nu comentam prea mult deciziile părinților, i-am ascultat. Eram ascultătoare. Îmi exprimasem părerea, dar ei au decis.

Mi-aș dori să te mai ascult povestind despre Florența și primele tale bijuterii create acolo…

A durat 8 luni stagiul, experiența mea unică pe care mi-am dorit-o atât de mult. Unul dintre profesori m-a numit Umbra. Să observ și să absorb cât mai mult de la Marco, devenisem o adevărată umbră pentru acest artist – Marco Garezzini, unul dintre cei mai renumiți bijutieri ai Florenței.

Îți strălucesc ochii, așa, întoarsă în urmă, către Ponte Vecchio…

Din păcate, acel spațiu și-a pierdut cumva menirea, farmecul lui. Atelierele de manufacturare de bijuterii s-au transformat într-o piață comună. Iar eu, în timpul școlii, eram continuu în căutarea misterelor, a tuturor misterelor pe care le-ar putea deține un bijutier de 80 de ani. Nu-mi ocroteam profesorii deloc. Nu. Nu puteau trece peste vreun detaliu pe care eu să nu-l fi căutat în toate adâncimile lui.

„Cele mai prețioase sunt perlele găsite în mare“

Sunt feluriți bijutieri?

Da. Cei care lucrează metalul, cei care pun pietrele, specialiștii care recunosc orice piatră, specialiștii în perle. Una dintre cele mai solide reputații o deține Institutul Gemologic din Monte Carlo. Și GIA, din Statele Unite.

Care sunt bijuteriile pe care le poți crea azi pentru bărbați?

Acele care prind banii, acele pentru cravată, brelocuri, aplicații pentru portofel, butonii, brățările.

Care sunt perlele cele mai valoroase?

Perlele găsite în mare. Una dintre cele mai renumite case de perle este a companiei Mikimoto, din Japonia, fondată în 1893. Și am avut onoarea să fiu invitată de această casă la o prezentare de bijuterii în Tokyo. A fost cu totul spectaculos, o incursiune cu totul aparte, o experiență unică în lumea bijuteriilor.

Transmiți intensitatea cu care îți creezi, manufacturezi bijuteriile, răspândești bucurie…

Sunt recunoscătoare tatălui meu, de la care am primit rigoarea, punctualitatea, implicarea, tenacitatea. Sunt recunoscătoare mamei mele, pentru că mi-a dăruit din eleganța ei, din grația ei și m-a înconjurat cu toată feminitatea ei. Și bunicilor, care mi-au uimit și fermecat copilăria. Valorizez recunoștința.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Anca Dobrescu 68 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.