Rămas bun neoliberalismului – o nouă terapie de şoc în Polonia?

În anii 1990, Polonia devenea un model în fostul bloc socialist liberalizând economia prin terapia de şoc. Acum, la aproape trei decenii, va oferi Varsovia o nouă cale pentru cei care vor să spună adio neoliberalismului?

Modelul liberal care a făcut din Polonia a şasea putere economică a UE nu mai este eficient şi ar trebui înlocuit cu o abordare mai paternalistă, a susţinut în urmă cu o săptămână vicepremierul polonez Mateusz Morawiecki, care deţine şi portofoliul Dezvoltarii Economice în guvernul condus de Partidul Lege şi Justiţie. “Politica economică trebuie să servească în primul rând cetăţenii, angajaţii, antreprenorii şi familiile poloneze, nu statisticile, numerele şi procentele”, a spus Morawiecki cotidianului Rzeczpospolita, într-un interviu apărut sub titlul “Rămas bun neoliberalismului”.

Partidul aflat acum la putere în Polonia a condamnat modul în care s-a făcut tranziţia ţării către capitalism şi susţine că un procent prea mare din economia ţării este finanţat sau controlat de capitalul străin. “Am aplicat acest model 27 de ani. Am ajuns în capcana dezvoltării dependente. Suntem în mare măsura dependenţi de străini”, a spus vicepremierul polonez, criticând modelul care în anii 1990 a fost considerat demn de urmat de toate statele foste socialiste. Guvernul de la Varşovia a introdus deja o taxă pentru activele bancare şi doreşte să introducă şi o taxă pentru marile magazine, acestea fiind doua domenii dominate de investitorii străini din Polonia.

“Nu mi-e teamă că îi descurajez pe investitorii străini. Ei ştiu foarte bine că Polonia poate şi trebuie să aibă ambiţii de dezvoltare care trec dincolo de periferia economică”, a spus vicepremierul.

Morawiecki, care a condus vreme de opt ani filiala poloneză a băncii Santander înainte de a intra în politică, a citat un recent studiu al economiştilor de la FMI care arată că agenda neoliberală a avut un succes mai limitat decât s-a crezut. “Ţările bogate au ajuns deja la apogeul dezvoltării lor şi acum susţin dereglementarea, o abordare liberală, şi globalizarea, pentru că asta este bine pentru ele”, a susţinut vicepremierul polonez.

Morawiecki declarat că guvernul va pune în aplicare promisiunile electorale de reducere a vârstei de pensionare şi de reducere a taxelor pentru veniturile mici, chiar dacă diverse organisme internaţionale au avertizat că aceasta ar putea duce deficitul bugetar al ţării dincolo de pragul de 3% stabilit de UE.

Morawiecki a fost imediat taxat că ar imita discursul premierului ungar Viktor Orban, desigur cu marea diferenţă că orientarea actualului guvern de la Varsovia este una pro-americană în chestiuni ce ţin de apărare şi strategii de securitate. “Populism economic”, titrează publicaţiile internaţionale atunci când văd reţeta noului guvern: taxe mai mari pentru cei cu venituri mari, nesocotirea avertismentelor FMI şi acuzarea străinilor în caz că ceva nu merge bine. O reţetă care întodeauna sărăceşte întreaga societate, spun analiştii mainstream-ului. Analiştii din presa internaţională au precizat că Polonia calcă pe urmele democraţiei “iliberale” deschis de Viktor Orban, iar Casa Albă a anunţat că preşedintele Barack Obama va discuta cu înalţii oficiali polonezi despre “starea democraţiei” poloneze, în marja Summitului NATO de la Varsovia.

Însă cum vede guvernul de la Varsovia modelul de dezvoltare al ţării dupa desprinderea de neoliberalism?

În primul rând, aşa-numitul Plan Morawiecki, identifică cinci mari provocari la adresa economiei Poloniei:

• capcana venitului mediu, acea stagnare a venitului în ţările care au atins un nivel de dezvoltare, dincolo de care nu pot trece din cauza lipsei de productivitate şi inovaţie
• dezechilibru dintre capitalul autohton şi cel străin
• lipsa unor produse inovatoare
• capcana demografică
• capcana instituţiilor slabe.

Vicepremierul polonez arată că o serie de factori care au ajutat până acum la dezvoltarea ţării (spre exemplu forţa de muncă ieftină) încep să dispară. Soluţia ar fi găsirea unor alţi factori care să dinamizeze economia, iar aici este pusă problema inovaţiei. Economia poloneză produce bunuri nesofisticate şi ieftine şi doar câteva IMM-uri sunt cu adevărat inovatoare, iar pe lângă aceassta investiţiile străine directe (importante pentru că au adus capital şi tehnologie) au împiedicat dezvoltarea companiilor autohtone. Este motivul pentru care ministrul Morawiecki spune că investitorii străini sunt bineveniţi, numai că trebuie găsit un echilibru între capitalul autohton şi cel străin.

Din punct de vedere demografic, estimările arată că, în actualul ritm al îmbătrânirii, în 2050 în Polonia vor fi doar 5 milioane de persoane active. Aceasta va face ca sistemul de pensii să nu mai fie sustenabil.

Morawiecki mai arată că polonezii câştigă mult ptrea puţin în momentul de faţă, raportat la creştrea PIB-ului. Jumătate din populaţie câştigă circa 2.500 de zloţi, adică doar 80% din salariul mediu, iar multe persoane se află în categoria “working poor”. Totodată, diferenţele de dezvoltare dintre regiuni se adâncesc, iar în estul ţării nu mai apar oportunităţi pentru investiţii. Este de menţionat că baza electorală a Partidului Lege şi Justiţie se află în estul mai sărac şi mai conservator al ţării. În vestul ţării şi mai cu seamă în marile oraşe, electoratul se orientează către liberalii din Platforma Civică, partidul care a condus ţara timp de un deceniu, perioadă în care PIB-ul aproape că s-a dublat. Însă în aceeaşi perioadă populaţia rurală a fost lăsată în urma pe lista preocupărilor şi în statisticile veniturilor.

Morawiecki a fost inspirat în planul sau de reinventare a economiei Poloniei de economistul chinez Justin Yifu Lin (de origine taiwaneză), cel care a lansat conceptul noii economii structurale (spre deosebire de România, unde menţionarea Chinei în campaniile electorale aduce anatemă asupra partidului sau politicianului respectiv). Este vorba despre promovarea unor inovaţii la nivel industrial şi tehnologic, ceea ce presupune investiţii mari în educaţie şi cercatere, în sistemul juridic şi în infrastructură. Cum companiile private nu pot susţine asemenea costuri, rolul principal revine statului. Rolul pieţei nu este negat, însă statul trebuie să fie cel care ofera informaţii, care subvenţionează modernizarea industriei, a învăţământului şi infrastructurii.

“Statul nu mai poate fi redus la rolul de paznic de noapte. Trebuie să fie partener şi ghid”, spune ministrul polonez.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.