Raportul CE pe Justiţie menţionează ca aspect negativ gestionarea cazului judecătoarei Gabriela Bârsan. „Cu toate acestea, o serie de cercetări penale recente în care au fost implicați înalți magistrați a suscitat rezerve cu privire la hotărârea și capacitatea Consiliului de a asigura integritatea și răspunderea magistraților. Într-un caz important de suspiciune de corupție la nivel înalt, autoritățile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauza dintr-o poziție de conducere", arată raportul.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut ridicarea imunităţii judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Corneliu Bârsan, solicitarea a fost transmisă ministrului Justiţiei, iar de acolo Ministerului de Externe.

„Din punctul de vedere al efectului disuasiv, faptul că, în luna noiembrie, un politician a fost exclus din partidul din care făcea parte în momentul în care au fost lansate împotriva lui o anchetă penală privind corupția la nivel înalt a fost considerat un exemplu convingător de asumare eficace a răspunderii publice. Cu toate acestea, alți șase parlamentari condamnați în cazuri de corupție participă în continuare, ca

membri activi, la ședințele parlamentului", scrie raportul.

Comisia a recomandat, ca România să demonstreze că a obținut rezultate convingătoare în ceea ce privește recuperarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni și din spălarea de bani, să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă, să elaboreze norme pentru prevenirea conflictelor de interese în

gestionarea fondurilor publice și să consolideze procedurile și capacitatea autorităților competente din domeniul achizițiilor publice.

În cazul în care proiectul de lege privind confiscarea extinsă, care este în prezent discutat în Parlament, este adoptat în forma propusă, acesta ar consolida considerabil caracterul disuasiv al pedepselor, se mai arată în raport.

Surse dela Bruxelles, citate de Mediafax, arată că raportul negativ în cazul Bulgariei va încuraja scepticismul guvernelor UE care se opun aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen.

Raportul privind Bulgaria este mult mai critic şi găseşte legături între actele de corupţie ale magistraţilor şi lipsa de transparenţă a numirilor în Consiliul Suprem al Magistraturii din ţara vecină. Raportul atrage atenţia şi asupra unor fraude electorale în timpul recentelor alegeri locale şi prezidenţiale din Bulgaria. Se fac, de asemenea, recomandări pentru reformarea sistemului de finanţare a partidelor.