ONG-ul israelian Breaking the Silence a publicat mărturiile a 60 de soldați și ofițeri care au participat la operațiunea ”Protective Edge” din Gaza, în vara anului 2014. Cele relatate de militarii israelieni au șocat opinia publica. Mărturiile au fost făcute sub protecția anonimatului.
”Potrivit ONG-ului, mărturiile atestă un principiu general care s-a păstrat de-a lungul întregii operațiuni: riscuri minime pentru forțele israeliene, chiar dacă aceasta implică pierderi grele în rândul civililor”, scrie cotidianul Haaretz.
Toate cele povestite de militari creează ”o percepție îngrijorătoare privind intențiile și metodele Tsahal (Armata Israeliană)”, scrie analistul Philippe Sands pentru The Guardian.
”Trupele israeliene au fost instruite să considere orice persoană din Gaza drept o amenințare și să nu facă economie de muniție. Tancurile au deschis focul la întâmplare sau din răzbunare asupra unor clădiri, fără ca echipajele să știe dacă este vorba despre o țintă militară sau, dimpotrivă, o clădire locuită de civili”, scrie The Guardian.
Un tanchist israelian și-a amintit un incident în urma căruia au murit două femei. Le-a observat într-o livadă, la câteva sute de metri distanță. Pentru că nu putea observa detaliile, a fost trimisă o dronă. Femeile vorbeau la telefon. Operatorii dronei au deschis focul și femeile au fost ucise pe loc. Soldatul povestește că l-a informat pe comandantul tancului său că femeile vorbeau la telefon. Raportul final semnat de comandant scrie că femeile erau iscoade ale teroriștilor. ”Au fost trecute în rândul victimelor din rândul teroriștilor”, spune soldatul israelian.
O altă mărturie arată cum niște infanteristi israelieni i-au spus unei femei ce părea derutata sa se îndrepte către zona în care se află tancurile israeliene, unde nu va risca să fie rănită. In momentul în care s-a apropiat de tancuri a fost secerată de o rafală de mitralieră grea.
”Mare parte din oamenii din compania mea sunt de dreapta. Cred că Breaking Silence este o organizație antisionistă. ”Crime de război?” Este un cuvânt greu. Dar simt că am făcut lucruri amorale pe plan internațional. Am vizat ținte civile, uneori din plăcere”, spune un alt militar.
O altă marturie. ”Sunt ochitor pe un tanc. Am urmat un stagiu de pregatire clasic de patru luni și apoi o pregătire specială de patru luni. Multă balistică și calcul al distanței, exerciții practice. Tu controlezi arma și trebuie să fii calm și sigur. Am un buton prin care aprind o lumina în tun. Cand se aprinde înseamnă că urmează să trag. Regula elementară este ca nu ne jucăm cu asta, nici măcar ca să verificăm dacă funcționează, nu o folosim decât dacă tragem. Iar pentru asta este nevoie de ordin de la comandant. Este un reflex. Am mai înteles că totul se raportează, scrutez zona și raportez. Ordinul vine mereu de sus. În Gaza, comandantul de batalion ne-a spus: ’Mâine seară vom intra în Gaza. Trebuie să ne gândim la familiile noastre. O facem pentru siguranța lor. Faceți un cerc imaginar de 200 de metri în jurul forțelor noastre. Dacă vedeți ceva în interiorul lui aveți dreptul să trageți’”.
Un alt tanchist povestește ca între camarazi începuse un fel de concurs: cine lovește cele mai multe vehicule în mișcare, iar aceasta pe o șosea pe care circulau mașini civile și ambulante. ”Am văzut o mașină, un taxi, și am încercat să o lovesc cu tunul, dar am ratat. Au mai venit două mașini și am încercat încă un proiectil sau două și iarăși nu am reușit. Apoi comandantul mi-a spus ’Încetează, ai sa irosești toată muniția. Termină’. Prin urmare, am început să trag cu mitraliera”.
Relatările din raportul ONG-ului Breaking the Silence au fost preluate de toată presa internațională. Nu este însă o întâmplare că ele apar acum. În ianuarie 2015, Statul Palestina, entitate suverană de jure, a devenit parte semnatară a Tratatului de la Roma care instituie Curtea Penală Internațională de la Haga. (Aceasta după ce a obținut, în 2012, statutul de stat observator nemembru al ONU). Aceasta oferă Autorității Palestiniene dreptul de a depune plângeri la CIJ de la Haga, bazându-se pe rapoarte ale ONU, dar și pe unele precum cel de mai sus. Este o pârghie de care președintele Mahmoud Abbas o poate folosi în negocierile cu Israelul, mai cu seamă după alegerile câștigate de Benjamin Netanyahu, exponent al aripii dure în relația cu palestinienii. Este și un instrument cu care Abbas poate jongla cu radicalii din Hamas, in acest moment cooptați de formă într-un guvern palestinian de uniune națională
Israelul, SUA și Republica Populara Chineză nu au votat în favoarea creării CIJ de la Haga. Israel, SUA și Sudan au și informat secretariatul general al ONU că nu doresc sa devină părți semnatare și CIJ nu are jurisdicție în aceste state pentru acuzații legate de crime de război, crime împotriva umanității, crime internaționale, acte de agresiune sau genocid.
Președintele Barack Obama a semnat însă un decret prin care ajutorul financiar pentru Autoritatea Palestiniană va fi suspendat imediat, dacă se va depune o plângere împotriva Israelului la Tribunalul Penal Internațional. De cealaltă parte, Israelul deține controlul sumelor încasate din taxele palestinienilor, dependenți de locurile de muncă din Israel, sume pe care poate refuza să le transfere guvernului palestinian. De altfel, guvernul Netanyahu a recurs la această pârghie după ce Palestina a aderat la UNESCO și, recent, după ce a semnat Tratatul de la Roma.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.