Raportul MCV: Lecțiile Bruxelles-ului pentru „elevul” România

Raportul privind MCV din anul 2015 a constatat „progrese susținute, ce par durabile”, în mai multe domenii, „aceste progrese fiind realizate în special prin acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de integritate în scopul combaterii corupției la nivel înalt și al creșterii nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său”.

În același timp, raportul a evidențiat faptul că „persistă un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate și fundamentate pe baze și mai sigure, precum și multe chestiuni legislative restante și îndoieli cu privire la consensul politic pe care se sprijină reforma”.

Raportul dă indicații cu privire la numirile în posturile cheie din justiție.

„Raportul din 2015 considera numirea unui nou procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca fiind un test important. Procedura a fost finalizată, în cele din urmă, cu puține controverse, fiind caracterizată de o mai mare transparență și previzibilitate (publicarea postului vacant, definirea publică a criteriilor, publicarea numelor candidaților) și beneficiind de cooperarea clară dintre Ministerul Justiției (responsabil pentru alegerea candidatului) și Consiliul Superior al Magistraturii. Acest lucru a furnizat, prin urmare, un bun exemplu al modului în care procedurile clare și riguroase, cu implicarea deplină a autorităților-cheie, pot fi factorul cel mai important într-un proces credibil de numire (deși procedurile trebuie, de asemenea, să fie suficient de solide pentru a face față unei situații în care principalele instituții sunt în dezacord7 ). În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie și atât procesul, cât și rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări. Posturile de președinte al Curții Supreme de Casație și Justiție, de procuror general și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise și predefinite . Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competențe profesionale și integritate, iar procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia ministrul justiției. În trecut, procedurile de numire au fost deseori subiect de controversă și au fost marcate în mod clar de influențe politice. Pe baza orientărilor din partea Consiliului Europei, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să conducă dezbaterea cu privire la măsura în care este oportun ca decizia-cheie să revină unui ministru din guvern, în special în ceea ce privește numirile în posturi care nu sunt de conducere la cel mai înalt nivel a instituțiilor”, se afirmă în raport.

Raportul remarcă totodată criticile la adresa magistraților și „lipsa de respect față de hotărârile judecătorești”

„Încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege. S-a înregistrat, însă, și o reacție la această tendință: rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești . În acest an s-a înregistrat o creștere a numărului de cereri de apărare a independenței justiției, în urma unor atacuri în mass-media și din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru și a președintelui Senatului. De asemenea, au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curții Constituționale. Așa cum se menționa în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii președintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a unei anchete vizându-l pe primministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe șeful DNA, cât și pe cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). În 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară au continuat să apere independența justiției și reputația profesională, independența și imparțialitatea magistraților. Există în continuare mai multe exemple notificate CSM de atacuri în massmedia și din partea politicienilor și, în consecință, CSM a trebuit să emită mai multe comunicate critice legate de acestea. CSM nu poate asigura însă un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță. De asemenea, autoritățile parlamentare pot avea un rol în ceea ce privește monitorizarea comentariilor exprimate de aleșii în forul legislativ”, se spune in raport.

Laudele lui Frans Timmermans

„În cursul anului trecut, România și românii au dovedit că au voința de a lupta împotriva corupției și de a apăra independența sistemului judiciar. Demonstrațiile în masă împotriva corupției au evidențiat cât de importante sunt aceste probleme pentru cetățenii români. De-a lungul anului trecut, am constatat că sistemul judiciar și parchetul anticorupție au dat dovadă de profesionalism și de angajament, obținând rezultate bune în urmărirea penală a cazurilor de corupție; de asemenea, reformele au fost asumate la nivel intern. Este încurajator să văd că România a continuat să realizeze reforme și că această tendință pozitivă a continuat în 2015. În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate și axate pe prevenirea corupției și pe asigurarea condițiilor necesare pentru ca judecătorii să își poată îndeplini în continuare atribuțiile în mod corespunzător’, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, citat într-un comunicat al executivului comunitar.

Raportul MCV pentru România, integral, AICI

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Alexandru Visan 3297 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.