Reprezentanții judecătorilor, oameni politici și presa au cerut zilele trecute Guvernului PSD condus de Sorin Grindeanu să nu modifice legislația penală și să nu emită o ordonanță pentru grațierea pedepselor, fără o dezbatere publică. Atât premierul, cât și ministrul Justiției, Florin Iordache, au negat că ar avea o astfel de intenție. Președintele Iohannis s-a dus ieri „prin surprindere“ la ședința de guvern și le-a cerut miniștrilor PSD ca aceste proiecte să „nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de guvern“. Grindeanu a spus că nici nu erau pe ordinea de zi aceste ordonanțe. Ulterior, Ministerul Justiției a publicat pe site proiectele acestor ordonanțe. Deși a negat că azi ar fi intenționat să discute aceste proiecte în ședința de guvern, ministrul Florin Iordache „a uitat“ în documentele făcute publice două date care îi neagă afirmațiile. În ordonanța pentru grațierea unor pedepse, la articolul 6 scrie că „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017“, adică până ieri, iar articolul 7 prevede că „prezenta ordonanță intră în vigoare la data de 18.02.2017“, adică la 30 de zile de la trecerea prin Guvern a acestei ordonanțe. Acest termen este aproape o cutumă în ceea ce privește ordonanțele de urgență emise de Guvernul României și este rareori modificat.

Dedicație sau nu, ordonanța de grațiere îi folosește lui Liviu Dragnea pentru a scăpa de condamnarea din dosarul „Referendumul“. Și nu doar lui. Cotidianul vă prezintă o listă a celor mai celebri beneficiari ai celor două ordonanțe pe care Guvernul Grindeanu intenționa sau nu să le adopte miercuri. La închiderea ediției, 5.000 de bucureșteni protestau împotriva grațierii. Și la Cluj, sute de oameni au ieșit în stradă.

Acoperirea lui Iordache

Ministerul Justiției a justificat necesitatea unei legi a grațierii prin supraaglomerarea din penitenciare și prin riscul ca România să fie condamnată la CEDO pentru condițiile de detenție. Argumentele cuprinse în nota de fundamentare a ordonanței au fost, de altfel, enunțate în zilele trecute și de ministrul Florin Iordache.

„În prezent, starea penitenciarelor și a condițiilor locurilor de încarcerare (inclusiv pentru măsurile preventive privative de libertate) reprezintă o sursă constantă de critici interne și internaționale, dar și de sancțiuni pecuniare. Un prim argument este dat de situația actuală din penitenciarele din România, referitor la supraaglomerarea cu persoane condamnate“, se arată în documentul emis de Ministerul de Justiție. Potrivit datelor de la Administrația Națională a Penitenciarelor, opt închisori din România au un grad de ocupare mai mare de 200%, iar indicele mediu de ocupare este 157,7%, în timp ce unele închisori datează din secolul al XIX-lea, fiind construite între anii 1851 şi 1896 și aflate într-o stare avansată de uzură.

Sperietoarea CEDO

Cel mai mare pericol invocat de Florin Iordache este că România va fi condamnată la CEDO pentru condițiile de detenție și va fi obligată să plătească „sume uriașe“, așa cum s-a întâmplat în cazul altor state. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat condamnări împotriva mai multor state europene pentru condițiile de detenție și supraaglomerarea din închisori, prin decizii-pilot în țări precum Ungaria, Bulgaria, Rusia sau Italia. Statele condamnate au fost obligate să plătească sume de bani pentru toți cei încarcerați pentru fiecare zi de detenție. Dacă România ar primi o astfel de soluție, luând în considerare o sumă mai mică pe fiecare zi de detenție decât cea avută în vedere în Italia, impactul bugetar calculat la nivelul Ministerului Justiției, în varianta optimistă, ar fi de 80 milioane euro/an“, se mai arată în nota de fundamentare a grațierii.

În urmă cu patru ani, România a fost condamnată de CEDO în cauza Iacov Stanciu, pentru condițiile de detenție. Curtea a declarat atunci supraaglomerarea din închisorile românești o problemă sistemică, se mai arată în nota de fundamentare publicată de Ministerul Justiției.

Proiectul de grațiere

Condiţii de graţiere:
– pedeapsa primită să fie de cel mult 5 ani
– achitarea integrală a prejudiciilor în decursul unui an de la eliberare. De la această prevedere sunt însă exceptate persoanele care beneficiază de grațierea a jumătate din pedeapsă.

Infracţiuni exceptate

– infracţiuni contra siguranţei statului
– infracţiuni de omor şi infracţiuni cu violenţă
– infracţiunile sexuale
– infracţiunile săvârşite de militari
– infracţiunile de corupţie
– traficul de persoane şi traficul de droguri
– infracţiunile vamale

Condiţii pentru graţierea a jumătate din pedeapsă, indiferent de infracțiune, de la viol până la crime împotriva umanității

– persoane cu vârsta de peste 60 de ani
– femei însărcinate
– persoane cu minori în întreţinere
– persoane diagnosticate cu boli incurabile

Cele mai importante prevederi ale Ordonanței de modificare a legislației penale

Codul Penal

Noua definiţie a abuzului în serviciu prevăzută de articolul 297
Sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos“ este înlocuită cu expresia „nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii“.
Limita de pedeapsă este redusă la cel mult trei ani.
Prejudiciul minim pentru inculpare este stabilit la 200.000 de lei.
Plângerea prealabilă devine obligatorie pentru inculpare.
Neglijența în serviciu este dezincriminată prin abrogarea art. 298
Conflictul de interese definit de articolul 301 este limitat exclusiv la rude, fiind scoasă din noul text de lege prevederea care se referea și la partenerii de afaceri sau firme „pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură“.

Codul de Procedură Penală

Se modifică statutul denunţătorului prin modificarea articolului 290
Schimbările prevăd că denunţul trebuie depus în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În caz contrar, denunțul va fi lipsit „de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale“.

Politicieni și magistrați

Klaus Iohannis, președintele României

„Subliniez şi sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru, s-a angajat ca aceste chestiuni (ordonanța privind amnistia – n.r.) să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de guvern, ci, imediat ce documentele vor fi clarificate, să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege.“

Raluca Turcan, președinte interimar PNL

„Atragem atenţia guvernării Dragnea că o lege a amnistiei şi graţierii dată pe furiş ar fi un abuz de încredere, ar fi un act de favorizare a infractorului, un atac la adresa poporului.“

Nicușor Dan, președintele USR

„Unul dintre obiectivele principale ale coaliției PSD – ALDE este să își salveze colegii penali. Îl avertizez public pe Liviu Dragnea că această măsură nu a fost cuprinsă în programul de guvernare și nu pentru asta a fost votat de români.“

Parchetul General – comunicat

„Promovarea unor acte de clemență de genul grațierii și amnistiei – în condiții de netransparență – nu doar că ar fi în contradicție cu obiectivele Ministerului Public, dar ar fi de natură să demonstreze lipsa de voință și slăbiciunea autorităților statului în fața criminalității.“

Augustin Lazăr, procuror general

„Au fost făcute (montajele regizate de Sebastian Ghiță – n.r.) pentru a introduce acest proiect de lege penibil, susţinut de o emoţie colectivă, care este clar că este generată. Adică ideea generală este că nu poţi avea încredere în magistraţi, că din acest motiv trebuie să venim cu un act de clemenţă, să corectăm noi ce fac greşit magistraţii. Este fals, aşa ceva nu există.“

Cristina Tarcea, președinte ÎCCJ

Cristina Tarcea a fost întrebată miercuri dacă proiectul de OUG privind grațierea pare a fi „cu dedicație“. „Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spațiul public, așa pare a fi“, a precizat șefa ÎCCJ, la ieșirea din CSM.

Comunicat UNJR

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România se opune adoptării unei „ordonanţe de urgenţă care vizează activitatea autorităţii judecătoreşti, cum ar fi modificarea Codurilor, fără că aceasta să fi fost pusă în dezbatere publică şi fără să fi fost transmisă spre avizare CSM. (…) UNJR atrage atenţia Guvernului că adoptarea în secret a unei ordonanţe de urgenţă ce priveşte activitatea autorităţii judecătoreşti ar constitui un derapaj constituţional extrem de grav.“

Grațieri postdecembriste

Conform legislației în vigoare, grațierea unor pedepse este o „măsură de clemență prin care președintele României sau Parlamentul dispun înlăturarea, în totul sau în parte, a executării pedepsei ori comutarea acesteia într-o pedeapsă mai ușoară“.

Această „măsură“ a fost luată încă din primele zile ale anului 1990, când Ion Iliescu, în calitatea sa de președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a emis „Decretul-lege nr. 3/4 ianuarie 1990, privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse“. Un decret care, în primele sale două articole, se referea la amnistierea unor fapte, de la „infracțiunile politice săvărșite după 30 decembrie 1947“ la: „pentru care codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amendă“. Despre grațiere se vorbește în art. 3 al legii: „Se grațiază în întregime pedepsele cu închisoarea până la 3 ani inclusiv sau cu amendă, aplicate de instanța de judecată…“.

Milostivenie prezidențială

Venit la putere în urma unei revoluții anticomuniste, Ion Iliescu i-a favorizat, atunci, pe unii dintre cei care au participat la reprimarea acesteia, inclusiv foștii milițieni și securiști care au bătut și au maltratat revoluționari. Efectul cel mai dramatic al acestei legi a fost că grațierea i-a inclus și pe cei care fuseseră acuzați de „favorizarea infractorului“, în legătură cu furtul și incinerarea cadavrelor celor 40 de revoluționari de la Timișoara. Astfel, colonelul de miliție Nicolae Ghircoiaș, cel care care a furat și a distrus evidențele Spitalului Judeţean Timiș privitoare la morții şi răniții Revoluției, a fost condamnat la patru ani închisoare, pedeapsă grațiată prin Decretul-lege nr. 23/1990. Un alt beneficiar al aceluiași decret a fost căpitanul de Miliție Traian Cozma, acuzat de „favorizarea infractorului“, după ce ar fi întocmit acte false pentru mai mulți generali și colonei implicați în reprimarea Revoluției la Timișoara. Tot atunci a scăpat de pedeapsă și Florin Dragomir, fost locotenent al Securității Timișoara, care, acuzat de cercetare abuzivă, fusese condamnat, inițial, la 4 ani și 6 luni de închisoare. După recurs, încadrarea juridică i-a fost schimbată în „purtare abuzivă“, faptă a cărei pedeapsă s-a încadrat printre cele care au fost grațiate.

După 12 ani, tot Ion Iliescu a fost cel care a emis Decretul 727/2002, prin care a grațiat alți militari de rang înalt, condamnați tot pentru infracțiuni comise în timpul Revoluției. Este vorba despre generalul Constantin Rotariu, locotenent-colonelul Ion Păun și căpitanul Constantin Gheorghe, toți de la MApN, care fuseseră condamnați pentru crimele săvârșite la Timișoara, în zona Calea Lipovei, unde au murit șase oameni, iar alți 30 au fost răniți. Un an mai târziu, în 2003, Ion Iliescu i-a grațiat pe maiorul de Miliție Iosif Veverca, condamnat pentru uciderea unui tânăr la Timișoara, și pe Ghiță Grigorie, fost comandant al Trupelor de Securitate, condamnat la șase ani de detenție în Dosarul „Otopeni“. Iar în ultimele zile ale celui de al doilea mandat prezidențial, Ion Iliescu l-a grațiat și pe Ion Corpodean, fost colonel de Miliție condamnat pentru omor deosebit de grav, tot în legătură cu Revoluția de la Timișoara.

Adevărul este că Ion Iliescu nu a fost singurul președinte care i-a grațiat pe criminalii Revoluției. Probabil că sfârșitul de mandat trezește în sufletele președinților sentimente de milostenie: în decembrie 2000, președintele Emil Constantinescu l-a grațiat pe Ion Coman, fost demnitar comunist condamnat la 15 ani de închisoare pentru conducerea represiunii de la Timișoara, încheiată prin moartea a 73 de oameni.

Lista scurtă a beneficiarilor celebri

Monica Iacob Ridzi – condamnată în anul 2015 la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu
Gabriel Oprea – acuzat de omor din cuplă. Conform propunerii, acesta poate fi grațiat
Liviu Dragnea – beneficiază de două facilități. Prima, referitoare la majorarea prejudiciului cauzat prin abuzul în serviciu la 200.000 de lei, iar a doua se referă la aplicarea pachetului legislativ și la pedepsele aplicate cu suspendare
Dan Voiculescu – ar urma să fie eliberat, pentru că are peste 60 de ani
Ion Iliescu și ceilalți inculpați în Dosarul „Mineriada“ – dacă ar fi condamnat, ar putea beneficia de o reducere a pedepsei la jumătate
Omar Hayssam – ar putea beneficia de o reducere a pedepsei la jumătate, pentru că are peste 60 de ani
Viorel Hrebenciuc – ar putea beneficia de înjumătățirea pedepsei, pentru că are peste 60 de ani
Vasile Blaga – reducerea la jumătate a pedepsei
Alexandru Vișinescu – înjumătățirea pedepsei, pentru că are vârsta de 92 de ani
Sorin Oprescu – ar putea beneficia de înjumătățirea pedepsei, pentru că are peste 60 de ani
Adrian Sârbu – dacă ar fi condamnat, ar beneficia de reducerea pedepsei
Andrei Chiliman – ar putea beneficia de înjumătățirea pedepsei
Neculai Onțanu – înjumătățirea pedepsei pentru prag de vârstă
Gheorghe Nichita – înjumătățirea pedepsei

O altă modificare prevede instituirea unui termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei până la expirarea căruia se poate formula un denunț care să asigure impunitatea denunțătorului.

Dosarele Microsoft, ANRP, Gala Bute, sau cel privind-o pe Ana Maria Pătru de la Autoritatea Electorală Permanentă, dar și cel în care Vasile Blaga este acuzat de finanțare ilegală a campaniei electorale din 2009, sunt doar cele mai clare dovezi că, pentru a beneficia de o pedeapsă mai mică, mulți inculpați ajung în situația de a denunța fapte penale.

Acestea sunt cazuri când inculpații au formulat denunțuri la patru sau cinci ani de la comiterea faptelor. Dacă modificările vor trece, toate aceste mari dosare vor trebui reanalizate. La fel, și dacă vor fi adoptate modificările privind abuzul în serviciu. Doar la DNA sunt 2.200 de dosare pentru abuz în serviciu, dintr-un total de 7.500, după cum a afirmat, într-un interviu, Laura Codruța Kovesi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.