Răzvan Alexe, acuzaţii grave la adresa senatorului Savu: Mi-a cerut bani şi voturi

Afaceristul Răzvan Alexe a lansat un şir de acuzaţii extrem de grave la adresa senatorului Daniel Savu, preşedintele interimar al PSD Prahova până săptămâna trecută, după ce acesta a postat pe blogul său următoarea declaraţie: „prefer să mă concentrez pe bătălia politică internă din Prahova, unde mi-am anunţat deja candidatura la funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene la Conferinţa de alegeri care va avea loc în această toamnă. Voi participa la această confruntare indiferent cine se mai înscrie, chiar dacă îi voi avea drept contracandidaţi pe Răzvan Alexe sau vreun procuror”, scrie observatorulph.ro.
Alexe a declarat pentru incomod.ph că Daniel Savu şi-a câştigat mandatul de senator cu mici şi tigăi şi că acesta i-a cerut în campania din 2008 pentru Primăria Ploieşti bani şi voturi de la cetăţenii de etnie romă. Alexe l-a invitat pe senator să spună public cu ce om de afaceri şi-a petrecut vacanţa la un hotel de lux din Turcia şi dacă acesta i-a plătit biletul.

Un document primit la redacţie ar putea cutremura serios clasa politică şi mediul administrativ din Ploieşti şi judeţul Prahova, scrie faptdivers.ro.

Potrivit acestuia, controversatul om de afaceri prahovean, Răzvan Alexe, în prezent arestat preventiv pentru trafic de influenţă, i-ar avea la mână pe toţi mai marii judeţului, inclusiv pe primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu şi viceprimarul Iulian Teodorescu.

Dacă documentul în cauză nu este o făcătură, menită să toarne mai mult gaz pe foc, treaba e nasoală rău. Şi asta pentru că, din câte ştim, Alexe ar fi dispus să facă înţelegeri cu organele de urmărire penală şi să-i dea în gât pe cei pe care i-a sprijinit. Ce-i drept, rolul de playmaker electoral pare uşor exagerat pentru Răzvan Alexe. E destul de greu de crezut că mai toţi (parlamentari, primari, viceprimari) s-ar fi dat pe mâna lui Alexe în campania electorală. E greu, dar nu imposibil.

Ar fi interesant de aflat, din partea tuturor persoanelor vizate de acest document, dacă au avut sau nu de-a face cu Alexe. Adică, mai pe scurt, fiecare dintre ei să explice public ce şi cum. Să nu vă faceţi probleme! Aşa, de curiozitate…

Faptdivers.ro. a scris de altfel, zilele trecute, despre faptul că mai mulţi înalţi funcţionari din administraţia judeţului Prahova nu se simt prea bine la locurile de muncă, în special din cauza unor posibile denunţuri pe care le-ar putea face Răzvan Alexe, arestat preventiv pentru infracţiuni de corupţie. Surse apropiate anchetatorilor din doarul Păvăleanu, în care este arestat Alexe, au susţinut că acesta ar fi pe cale să facă o înţelegere cu oamenii legii şi să „dea pe goarnă” nume grele din Prahova. Din câte am auzit, printre aceste persoane care nu se simt actualmente foarte confortabil în scaunele pe care le ocupă cică s-ar afla şi Rodica Paraschiv, actual subprefect de Prahova şi fost Director Executiv al Direcţiei Administrare Reţea Drumuri şi Clădiri din Consiliul Judeţean Prahova.

…

Un dosar incredibil de evaziune fiscală, cu ramificații care depășeșc granițele naționale, având, însă, epicentrul exact în județul Prahova a fost demarat de către procurori (în exclusivitate – pontul cu Flaminia a fost dat de procuratura altei țări către omologii români, după ce, cu aproximativ un an înainte de Flaminia, ÎNCĂ UN VAPOR A FOST DESCĂRCAT ÎN ZONA PORTURILOR ROMÂNEȘTI), scrie ziarul „Actualitatea prahoveană”.

De la Flaminia au fost demarate o serie de investigații disjunse în dosare complexe care, în momentul de față, nu au cum să fie „oprite” de anumiți membri ai acestui grup extins care depun, zilele acestea, eforturi exasperate în această direcție, scrie publicaţia citată.

Pe scurt, fiindcă istoria legată de începuturile cercetărilor a fost deja scrisă, grupul care a vrut să aducă deșeuri periculoase pe teritoriul românesc a fost monitorizat masiv, în baza unui mandat de siguranță națională, pornit în baza altui mandat european.

Din discuțiile telefonice purtate de către membrii grupării din care făcea parte prahoveanul Marcel Păvăleanu, procurorii au demarat ampla anchetă în urma căreia, în momentul de față, un număr de 140 de firme sunt urmărite penal în cel mai mare dosar de evaziune fiscală din istoria Prahovei.

Acesta este de-abia începutul.

Coincidență sau nu, peste șaizeci dintre acestea sunt din județul de baștină al lui Păvăleanu, membru al organizației PSD Prahova (organizație care l-a și propus pentru poziția de consilier în cadrul SGG).

Monitorizând membrii grupării, procurorii au luat urma banilor, descoperind o caracatiță incredibilă, cu tentacule atât în zona politicului, a economicului, infiltrată până la cel mai înalt nivel în structurile statului român.

Zeci de milioane de euro au fost plimbate dintr-un cont în altul, în baza unor contracte pe care procurorii le consideră fictive, atât pentru a eluda taxele către stat, cât și pentru a acoperi urmele unor identități celebre.

Din ancheta oamenilor legii rezultă, chiar și acum, la începutul investigației, că societăți influente și nume puternice ale României sunt implicate adânc într-un sistem care are toate caracteristicile unui grup de crimă organizată: licitații măsluite pentru contracte cu statul, firme abonate la banul public-interlopi-politicieni-polițiști-presă-societăți fantomă în care au fost puși administratori-paravan (oameni inclusiv din sate amărâte din Serbia care au devenit, peste noapte, administratorii unor firme care au rulat milioane de euro în Prahova, din conturile instituțiilor bugetare).

Continuând firul anchetei, pe lângă societățile de tip fantomă, s-a descoperit că marile firme abonate la contracte cu bugetul de stat sunt părtașe directe la circuitul economic amintit.

Firmele mari din Prahova au primit lovitura de grație: pe lângă începerea urmăririi penale, li s-au blocat toate conturile, pentru a se opri circuitul scurgerii de bani. Odată cu blocajele, patronii societăților respective au simțit atât sabia legii, dar și falimentul care bătea la ușă. Dintr-o dată, lumea a devenit cooperantă și, în urma negocierilor, s-a nimerit, printre oamenii de afaceri, primul denunțător al unui alt circuit, cel al traficului de influență, care explică dezvoltarea grupării economice evazioniste.

Omul „cheie” – Răzvan Alexe. Denunțătorul: Ion Dumitru (fost Star T&D).

Dacă pe dosarul de evaziune în care este urmărit și Alexe se reușise să se obțină cercetarea în stare de libertate, cu interdicție de părăsire a țării (în momentul încheierii deciziei de către instanța Tribunalului PH, Alexe era oricum plecat din țară), în ziua în care s-a întors și s-a prezentat singur la Parchet pentru a răspunde acuzațiilor și pentru a dovedi că fusese plecat din țară, Alexe a fost reținut pentru trafic de influență în urma denunțului omului de afaceri Dumitru.

Astfel, Alexe s-a întâlnit cu fostul său asociat Păvăleanu în arestul de la Câmpina, acolo unde fostul consilier în SGG era deja reținut de două luni de zile.

Vă prezentăm, în continuare, câteva pasaje din referatul de arestare al lui Răzvan Alexe, unde vom descoperi, împreună, povestea venirii în țară, argumentele procurorilor în baza cărora s-a cerut arestarea preventivă și pe cele ale avocaților apărării, cu argumentația în baza căreia instanța ar fi trebuit să îl cerceteze pe ploieștean în libertate, conform calculelor apărării. Nu a fost așa: Răzvan Alexe este arestat, a început să colaboreze cu anchetatorii. În urma denunțurilor, arestul de la Câmpina a mai primit un lot de șase oameni de afaceri importanți, toți cu legături de afaceri cu administrația județeană. APH vă prezintă, în continuare, argumentele procurorilor prin care s-a cerut măsura arestării preventive a omului de afaceri. În episoadele următoare, vom publica și argumentele avocaților lui Alexe împotriva propuneri de arestare, dar și alte date din dosar.

TRIBUNALUL PRAHOVA SECTIA PENALA DOSAR NR.8795/105/2013
Î N C H E I E R E NR. 65
Sedinţa din Camera de Consiliu din data de 13.11.2013
Pe rol fiind soluţionarea propunerii formulata de Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie. Serviciul Teritorial Ploieşti, prin care se solicită luarea măsurii arestării preventive pe o durata de 29 de zile, de la data de 13.11.2013 până la data de 11 .12.2013 inclusiv a inculpatului ALEXE RĂZVAN (…)

ARGUMENTELE PROCURORILOR

(…) La data de 13.11.2013, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care şi infracţiunea de trafic de influenţă, reţinându-se că Alexe Răzvan ar fi intervenit la nivelul conducerii CJ Prahova în speţă la ………………….. , la care ar fi susţinut că are influenţă, în favoarea reprezentanţilor societăţilor menţionate care, în schimbul unor sume de bani, ar fi beneficiat de obţinerea unor contracte de servicii din partea instituţiei publice respective, contracte care ar fi fost astfel atribuite pe criterii clientelare.

Cauza a fost conexată prin rezoluţia nr. 187/P/2013 din 13.11.2013 la dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploieşti , înregistrat ca urmare a ordonanţei de declinare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
(…)
inculpatul Alexe Răzvan se află în situaţia prev. de art. 148 lit.f C.p.p., întrucât a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Referitor la probele şi indiciile temeinice că inculpatul a săvârşit faptele de care este învinuit, trebuie amintit că acestea au înţelesul prevăzut de art. 63 alin. 1 C.p.p., respectiv art. 68/1 C.p.p., adică elemente de fapt sau date din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârşit fapta.

Acestor noţiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit.c din CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern în temeiul art. 20 rap. la art. 11 alin. 2 din Constituţie.
Această sintagmă a primit în jurisprudenţa CEDO semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauza FOX, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit) fără a fi necesar ca la momentul luării măsurii arestării preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă (cauza Murray c. Regatului Unit).

În raport de cele menţionate, în prezenta cauză există indicii temeinice care sunt în măsură să determine o presupune rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de corupţie reţinută în sarcina sa, infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Lăsarea în libertate a inculpatului ar putea constitui o încurajare pentru alte persoane implicate în derularea unor activităţi similare, să comită astfel de infracţiuni şi ar fi în măsură să provoace în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului.
Săvârşirea unor infracţiuni de natura celei descrise într-un context în care lupta împotriva corupţiei constituie unul din elementele cheie în politica penală statală, impune cu necesitate intervenţia cu adevărat punitivă a organelor judiciare în încercarea de combatere a acestui fenomen infracţional, nefiind nici într-un caz recomandat ca faptelor probate să le fie minimalizat pericolul social.

Statul este interesat astfel să protejeze interesele membrilor societăţii împotriva celor care prin gravitatea faptelor lor provoacă prejudicii materiale importante comunităţii, cetăţenii fiind îndreptăţiţi la protejarea intereselor lor, atât prin tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor astfel de infracţiuni dar şi prin exemplul pe care îl oferă luarea unei astfel de măsuri de natură să-i împiedice pe infractorii faţă de care s-au luat măsuri preventive, să-şi continue activitatea infracţională dar în acelaşi timp să-i descurajeze pe cei tentaţi să le copieze exemplul în săvârşirea unor astfel de fapte.

În contextul în care acest fenomen a luat o mare amploare în societatea noastră, o astfel de faptă, neurmată de o ripostă fermă a societăţii şi de tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor asemenea infracţiuni ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Având în vedere faptul că majoritatea sumelor de bani ce fac obiectul material al infracţiunii de trafic de influenţă sunt rezultate din contracte încheiate de către societăţi comerciale cu entităţi administrativ-teritoriale, apreciem că faptele inculpatului sunt de natura a aduce atingere gravă bugetului consolidat al statului si a unităţilor administrativ-teritoriale, cu efecte majore în planul dezvoltării economico-sociale a statului.

De asemenea modul de operare şi condiţiile în care inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, sunt de natură de a aduce atingere gravă unui climat economic şi concurenţial corect de care trebuie să se bucure agenţii economici care participă la efectuarea unor lucrări finanţate de la bugetul de stat.

Faţă de cele mai sus arătate, apreciază că pericolul pentru ordinea publică ce justifică arestarea este concret şi rezultă din probe certe aflate la dosarul cauzei.
Faţă de considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 148 alin. 1 lit. „f” C.p.p., art. 149 C.p.p. şi art. 1491 şi urm. C.p.p., solicită a se dispune arestarea preventivă a inculpatului Alexe Răzvan pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la data de 13.11.2013 până la data de 11.12.2013, inclusiv.

….

Triunghiul format din Răzvan Alexe, Marcel Păvăleanu şi Preda Bogdan, aflat acum în ancheta procurorilor, a reuşit să atragă nu mai puţin de 32 de societăţi comerciale din Ploieşti în zona eludării legii, motiv pentru care acum au nu doar probleme cu justiţia ci şi conturile blocate, potrivit publicaţiei altphel.ro.

Conform sursei citate, firmele sunt cercetate pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Ziariştii prahoveni sunt de părere că „avem de-a face cu cel mai de impact dosar economic din Prahova, în ultimii ani”.

Publicaţia explică faptul că „nu e vorba de prejudiciul calculat de procurori, ci de impactul economic pe care l-ar putea avea acest dosar, care ar lăsa pe drumuri mii de oameni”, angajaţi la firmele cercetate.

Un ziarist de la această publicaţie relatează că a fost amenințat de Răzvan Alexe, în mai multe rânduri.

În opinia jurnalistului, al cărui nume nu apare scris, Alexe „a fost ajutat foarte mult de instituțiile statului, conduse de oameni puși de foarte multe ori politic în funcții. Și a beneficiat, de-a lungul timpului, așa cum am mai scris, de protecție politică. În special de la PSD, dar nu numai, așa cum s-ar putea aștepta mulți.”

Altphel menţionează că ” în 2008, după ce Volosevici a câștigat alegerile, Alexe și Roberta Anastase dansau, noaptea, la o terasă din Ploiești, Alexe alegând atunci să-și pună mercenarii în slujba candidatului PDL, nu al celui de la PSD. Pentru asta, Alexe nu a avut probleme cu justiția”

„Din referatul întocmit de procurorul Mircea Negulescu, în dosarul 465/P/2013, reiese că Răzvan Alexe, Marcel Păvăleanu și Preda Bogdan Constantin (Bijucă), sprijiniți de alți colaboratori, au coordonat, practic, activități infracționale în care s-au lăsat angrenate zeci de firme, altfel respectabile, din județul Prahova”, conform sursei amintite.

Cele 32 de firme sunt: Analiza Serv SRL, Asfalt Sud Expert SRL, Cast SRL, Marconstruct Company SRL, Via Star New Corporation SRL, Kadok Interprest SRL, Robyko Last Line Promo SRL, Radu Motors SRL, Alex Design SRL, Kult Premium SRL, Narsam Invest SRL, Stradem Construct SRL, Tehnologica Radion SRL, Grup Cons Expert SRL, Coni SRL, Kraft Welding SRL, Nouvelle Construct SRL, Temix Construct SRL, Emmedue rom SRL, CDK Company SRL, Wiebe România, Coneco Serv, Arctehnic Com SRL, Conti SA, Dioma Internațional Exim SRL, Vialis Edil SRL, Ansett Prod SRL, Star TD SRL, Autotechnic SRL, Tara Sales Construct SRL, Proiect Alfa Capital Construct SRL.

În ziar se regăseşte opinia potrivit căreia, nu toate firmele „ştiu în ce-au intrat, nu toate au desfășurat aceste tranzacții pentru că au făcut parte dintr-un grup infracțional. Unii au fost șantajați să o facă, alții, amenințați, iar unii au făcut-o pentru a ocoli, într-adevăr, taxele către stat.”

Într-un memorabil interviu acordat Hotnews acum aproximativ două săptămâni, Sebastian Ghiţă făcea mai multe observaţii referitoare la celebrul dosar de evaziune “Alexe-Păvăleanu”.
Pornind de la adevărul universal valabil că dacă, astăzi Ghiţă nu ştie cum stau lucrurile în Prahova, atunci nimeni nu mai ştie, ne-am uitat cu mai mare atenţie peste rechizitoriul care conţine o descriere destul de amănunţită a circuitului economico-financiar pus la punct de evazionişti. Ce am descoperit? În primul rând, că Mircea Negulescu, procurorul care a instrumentat cazul, a făcut o muncă de ocnaş. În al doilea rând, că aproape fiecare pagină poate avea titlul: “nu îmi vine să cred!”. Aşadar…
Pasaj din interviul realizat de Dan Tapalagă şi publicat de Hotnews pe 28 mai a.c.:
“Dan Tapalagă: Deci cu Razvan Alexe cum a fost?
Sebastian Ghiţă: Deci îi cunosc pe aceşti oameni, cunosc ce s-a întâmplat în acel dosar. Reţeaua nu este reţeaua Pavaleanu, este o reţea de furat taxe şi de extras bani cash din bănci a unor mafii din Bucureşti.
Dan Tapalagă: Ale cui sunt mafiile astea din Bucureşti?
Sebastian Ghiţă: Rămâne să descopere procurorii. Cu surprindere constat…
Dan Tapalagă: Dar de unde ştiţi că sunt ale unor mafii din Bucureşti?
Sebastian Ghiţă: Pentru că m-am interesat de caz.
Dan Tapalagă: Şi ce aţi aflat?
Sebastian Ghiţă: Cei mai mulţi bani din cele 30 de milioane vin de la firme din Bucureşti”.
La simpla lecturare a rechizitoriului aveam să constatăm că deputatul Ghiţă avea perfectă dreptate. Grosul banilor din acest dosar de evaziune a fost introdus “la albit” în reţeaua Alexe-Păvăleanu de către firme din Bucureşti, unele foarte cunoscute. Vorbim de sume impresionante, de ordinul zecilor de milioane de lei. Ceea ce este ciudat: despre aceste firme care au virat astfel de sume nu prea am auzit nimic nici în timpul scandalului declanşat de arestarea membrilor reţelei, nici ulterior. Despre acest aspect o să avem toată vara să stăm de vorbă mai ales că este important să înţelegem cu toţii care erau mecanismele după care funcţiona reţeaua “Alexe-Păvăleanu”.

Modul în care funcţiona reţeaua este foarte simplu. El este clar descris în rechizitoriu de procurorul Mircea Negulescu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cel care a instrumentat cazul. Sintetic, procedura era următoarea: în baza unui contract fictiv, sau fără contract, cutare firmă vira o sumă de bani “la albit” în conturile uneia dintre cele opt firme fantomă controlate. Odată banii intraţi în conturile respectivelor firme care aveau fie acţionari sârbi, fie greci, în cele mai multe dintre cazuri la bancă se prezenta “împuternicita” – o pensionară din Ploieşti – care fie retrăgea numerar, fie vira banii mai departe, în contul altor firme fantomă. Cumva ironic, şi din acele conturi, tot în cele mai multe dintre cazuri, aceeaşi pensionară din Ploieşti făcea retragerile de numerar. La ieşirea din bancă, aceasta era aşteptată de cele mai multe ori fie de o femeie din Ploieşti, fie de un bărbat din Ploieşti, care lua banii în sacoşe de plastic şi îi ducea de cele mai multe ori la Tătărani, loc unde îşi aveau birourile domnii Răzvan Alexe şi Marcel Păvăleanu. De acolo nu este deloc greu de imaginat ce se întâmpla cu banii astfel “albiţi”: de cele mai multe ori fie erau opriţi de capii reţelei drept comision pentru vreo lucrare – cazul firmelor de construcţie din Prahova, fie, după reţinerea comisionului negociat pentru operaţiunea de “albire”, se bănuieşte că banii erau returnaţi reprezentanţilor firmelor din Prahova, dar mai ales din Bucureşti după cuvenita reţinere a comisionului pentru „albire”. Reţeta părea perfectă, toată lumea avea de câştigat, mai puţin statul care a fost prejudiciat cu câteva zeci de milioane de euro – cel puţin 35 de milioane de euro după unele surse.

Dat fiind faptul că principalilor membri – persoane fizice sau firme – li s-a făcut multă publicitate, am vrut să vedem cine este cea care, conform rechizitoriului, în mai puţin de un an a retras din bănci impresionanta sumă de 101.860.373,96 lei, adică peste 22 de milioane de Euro. Enică Victoria, este o pensionară “pe caz de boală” din Ploieşti în vârstă de 58 de ani. Conform rechizitoriului, rolul ei în gruparea infracţională era următorul:
“Faţă de inc. Enică Victoria, prin Ordonanţele 465/2013 şi 10.10.2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (PCAP) a dispus extinderea cercetărilor şi extinderea urmăririi penale faţă de aceasta cu privire la săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani, faptă prevăzută de art. 29, alin. 1, lit. A din Legea 656/2002 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, faptă prevăzută de art. 323 alin. 1 din CP, toate cu aplicarea articolului 33 lit. A a C.p. şi art. 41, alin. 2 C.P., constând în aceea că în perioada 2012 – 2013, fiind împuternicită pe conturi, a retras în numerar din conturile mai multor societăţi comerciale, respectiv:
Din contul SC Robyco Last Line Promo SRL a retras suma totală de 45.776.892,72 lei, din care suma de 1.954.287,72 lei fără explicitare pentru operaţiune şi suma de 43.822.605 lei cu explicitarea de restituire creditare firmă. Simultan cu operaţiunile de ridicare numerar, învinuita a direcţionat sume încasate în contul societăţii menţionate către SC Alex Design SRL Ploieşti, SC Radu Motors SRL Ploieşti, SC Kult Premium SRL Ploieşti.
Ulterior, în momentul în care sumele respective ajungeau în conturile respectivelor societăţi comerciale, învinuita, în virtutea împuternicirilor bancare deţinute şi la acestea, ridica în numerar sumele virate.
Din contul SC Radu Motors SRL a retras suma totală de 19.607.298,34 lei, din care suma de 7.386.619,99 lei fără explicitare pentru operaţiune şi suma de 12.220.678,35 lei cu explicitarea de restituire creditare firmă.
Din contul SC Alex Design SRL a retras suma totală de 14.844.932,82 lei din care suma de 3.499.499 lei fără explicitare şi suma de 11.345.434 lei cu explicitarea de restituire creditare firmă.
Din contul SC Kadok Interprest SRL a retras suma totală de 14.388.625,80 lei din care suma de 596.996,00 lei fără explicitare şi suma de 13.791.629,80 lei cu explicitarea de restituire creditare firmă.
Simultan cu operaţiunile de ridicare de numerar, învinuita a direcţionat sume încasate în contul societăţii menţionate către SC Soriand Construct SRL Ploieşti, SC Radu Motors SRL Ploieşti, SC Kult Premium SRL Ploieşti, SC Narsam Invest SRL Băicoi şi SC Robyco Last Line Promo SRL Ploieşti. Ulterior, în momentul în care sumele respective ajungeau în conturile respectivelor societăţi comerciale, învinuita, în virtutea împuternicirilor bancare deţinute şi la acestea, ridica în numerar sumele virate.
Din contul SC Narsam Invest SRL a retras suma totală de 6.079.686,28 lei, din care suma de 172.785 lei fără explicitare şi suma de 5.906.902 lei cu explicitarea de restituire creditare firmă. Simultan cu operaţiunile de ridicare de numerar, învinuita a direcţionat sume încasate în contul societăţii menţionate către SC Robyco Last Line Promo SRL Ploieşti.
Ulterior, în momentul în care sumele respective ajungeau în contul respectivelor societăţi comerciale, învinuita, în virtutea împuternicirilor bancare deţinute şi la acestea, ridica în numerar sumele virate. Din contul SC S&S Wizard Advertising SRL Ploieşti a retras suma totală de 101.860.373,96 lei din care suma de 13.964.769 lei fără explicitare pentru operaţiune şi suma de 87.895.605 lei cu explicitarea de restituire creditare firmă.(…) În această modalitate, învinuita a retras în numerar suma totală de 101.860.373,96 lei (…)”.

Practic, numele Enică Victoria este menţionat pe aproape fiecare pagină din cele câteva sute ale rechizitoriului în care este descris circuitul banilor şi modul de organizare a reţelei “Alexe-Păvăleanu”. Cu toate acestea, referirile din presă la pensionara pe caz de boală care a retras din bănci suma record sunt aproape inexistente. Mai ales în contextul în care aceasta a dat procurorului o explicaţie halucinantă: “Recunosc faptele aşa cum au fost reţinute de organele de urmărire penală şi regret comiterea acestora. (…) Pentru activităţile prestate, aceasta (una dintre membrele reţelei – n.n.) îmi cumpăra medicamente şi alimente (…).”. Am încercat să aflăm detalii despre Enică. Le vom prezenta în episodul următor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.